2 intrări

3 definiții

abandónic, -ă s.m., s.f., adj. (med.) (Persoană) care trăiește cu teama patologică de a fi abandonat. • pl. -ci, -ce. / < fr. abandonnique.

abandónic s. m., adj. m., pl. abandónici; f. sg. abandónică, pl. abandónice

abandónic, -ă adj., s. m. f. (cel) care trăiește teama patologică de a fi abandonat. (< fr. abandonnique)

Intrare: abandonic (adj.)
abandonic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abandonic
  • abandonicul
  • abandonicu‑
  • abandonică
  • abandonica
plural
  • abandonici
  • abandonicii
  • abandonice
  • abandonicele
genitiv-dativ singular
  • abandonic
  • abandonicului
  • abandonice
  • abandonicei
plural
  • abandonici
  • abandonicilor
  • abandonice
  • abandonicelor
vocativ singular
plural
Intrare: abandonică
abandonică substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abandonică
  • abandonica
plural
  • abandonice
  • abandonicele
genitiv-dativ singular
  • abandonice
  • abandonicei
plural
  • abandonice
  • abandonicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)