O definiție pentru Veturia


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Veturia Prenume exclusiv feminin introdus în onomastica noastră în secolul trecut, Vetúria reproduce pe cale cultă lat. Vetúria. Corespunzînd masc. Veturius, vechi nume gentilic roman, Veturia a fost purtat de mama cunoscutului general din sec. 5 î.e.n. Cneius Marcius Coriolanus (→ Coriolan). Potrivit legendei care i-a inspirat pe Shakespeare și Beethoven, patricianul izgonit din Roma de către plebei ar fi condus armatele volscilor împotriva „cetății eterne”; la rugămințile mamei sale, Veturia, și ale soției, Coriolan ridică însă asediul. În ceea ce privește originea și semnificația inițială a lui Veturius, a fost propusă apropierea acestuia de adj. vetus, veteris „bătrîn, în vîrstă”, cuvînt de origine indo-europeană de la care provine veteranus, continuat de rom. bătrîn. Numele pătrunde și în onomasticonul creștin prin cultul unui martir din Cartagina, dar cu timpul iese din uz, pentru a fi înlocuit, din epoca Renașterii, cu forma fem. Veturia, reluată din istoria clasică. Același fenomen se petrece și în Transilvania secolului trecut, cînd introducerea în uz a numelor romane urmărea afirmarea latinității românilor în lupta lor de emancipare națională și socială.

Intrare: Veturia
Veturia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.