3 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ti2 sf [At: DDRF / Pl: ? / E: ns cf tisău] (Mol) Unitate de măsură pentru lungime, egală cu 9 decimetri.

ti1 sf [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG / V: (îrg) tis sm / Pl: ~se / E: vsl тиса] 1 Arbore sau arbust rășinos, care poate atinge vârsta de peste 1000 de ani, cu frunzele verzi, lungi, aciculare, lucioase, cu lemnul tare și foarte prețios, care, fiind rar la noi, este ocrotit ca monument al naturii Si: (reg) molid, tisar1 (1) (Taxus baccata). 2 (Pex) Lemnul arbustului de tisă1 (1), dur, de culoare roșcată, mirositor, folosit pentru confecționarea unor obiecte, a mobilelor de lux, în sculptură etc. 3 (Reg) Butoiaș făcut din lemn de tisă1 (1), în care se țin băuturi.

TÍSĂ, tise, s. f. Arbore sau arbust rășinos, care poate atinge peste 1000 de ani, cu frunze lungi, aciculare, lucioase, cu lemnul tare și foarte prețios (Taxus baccata); p. restr. lemnul acestui arbore. [Var.: (rar) tis s. m.] – Din sl. tisa.

TÍSĂ ~e f. 1) Arbore sau arbust rășinos, înalt și drept, cu frunze liniare persistente, cu lemnul prețios, folosit în tâmplăria fină și în sculptură. 2) Lemnul acestui arbore. /<sl. tisa


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tísă s. f., g.-d. art. tísei; pl. tíse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TÍSĂ s. (BOT.; Taxus baccata) (reg.) tisar.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

TAXUS L., TISĂ, fam. Taxaceae. Gen originar din regiunile temperate ale emisferei nordice, 8 specii, arbori sau arbuști, tulpină dreaptă, ascendentă sau culcată, ramuri erect-îndepărtate, mai rar orizontale. Frunze fără rășină, liniare, aciculare, plane, moi, persistente, de obicei așezate în 2 rînduri, îngustate la bază, pe partea superioară verzi-închis, pe cea inferioară verzi-deschis sau glauce. Flori dioice, cele mascule cu cca 10 stamine, antere cu 6-8 saci polinici, iar cele femele solitare, cu 3 perechi de solzi, lați, imbricați, formînd un înveliș lemnos, pe un lujer scurt, sesile. Sămînță acoperită incomplet de un arii.

Taxus baccata L. Specie care înflorește primăvara. Flori mascule cu numeroase antere la un loc, cele femele solitare. Conurile femeiești au formă de cupă și sînt roșii-stacojii. Semințele, acoperite incomplet de un înveliș roșu, cărnos, împreună cu restul plantei sînt otrăvitoare. Frunze liniare, aciculare, rigide, turtite, persistente, pînă la 3 cm lungime, 2-3 mm lățime, vîrf acut, scurt-pețiolate, lucioase, pieloase, verzi-închis, așezate în spirală pe lăstari erecți, dispuse în 2 rînduri. Arbust sau arbore pînă la 20 m înălțime, totdeauna verde, tulpină de obicei ramificată de la bază, scoarță roșie-închis care se exfoliază în plăci. Ramuri erecte, îndepărtate sau pendente, cresc întinse în lături (cele dispuse spre vîrf) și paralele cu tulpina (cele de jos); lujerii, dispuși distih, cresc zvelt și au o culoare verde-gălbuie.

Taxus cuspidata Sieb. et Zucc. Arbore cu creștere erectă. Frunze aciculare, liniare, așezate neregulat în 2 rînduri, dispuse pe ramuri în formă de „V”, lungi de 1-3 cm, pe partea inferioară verzi-gălbui, iar pe cea superioară verzi-închis.

Intrare: Taxus (gen de plante)
Taxus (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Taxus
Intrare: Taxus baccata
compus
  • Taxus baccata
Intrare: Taxus cuspidata
Taxus cuspidata park  nomenclatura binară
compus
  • Taxus cuspidata