Steriana Chiar în unele lucrări de specialitate, Sterián și Steriána sînt considerate forme populare pentru Stelian, Steliana; analiza onomasticii noastre mai vechi scoate în evidență în mod clar că, din punct de vedere etimologic, sînt nume deosebite, deși ambele de origine grecească. Numele în discuție începe să apară în documente în jurul anului 1600, sub forme grafice și cu alte indicații suplimentare concludente pentru proveniența sa. Stiriano, Stirlan (Grecul), Sterie, Stere(a), Steriana – întîlnite mai ales la aromâni, dar mai ales Sterchiu și Sterghiu ne trimit la gr. Stergios (pronunțat Sterios) sau Sterios și la derivatul acestora Stergianos (pronunțat Sterianós). Necunoscut în epoca clasică (izvoarele atestă doar forma Sterrós, întîlnită la Xenofon, dar ca nume de cîine), Sterios are la bază adj. stereós „solid”. Dacă Stere și Sterian sînt întîlnite mai ales ca nume de familie, Steriana, apare încă, deși destul de rar, ca prenume.

Steria, -n, -na, -nul v. Stelian II 1 – 3.