Soroca f. jud. și cap. în Basarabia pe malul drept al Nistrului: 30.000 loc. Cetate veche și renumită în istoria Moldovei (Sorocean).

SOROCA, oraș în NE Republicii Moldova, pe dr. Nistrului; 38,9 mii loc. (2003). Centrul unei zone agricole (tutun, porumb, viță de vie, fructe). Aeroport. Menționat documentar din 1499. Aici a existat o cetate de hotar construită din lemn și pământ în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, peste care s-a durat, în piatră, în 1543-1546, o nouă cetate de către domnul Petru Rareș, cu meșteri aduși din Bistrița transilvăneană. Cu o incintă de plan circular, cu cinci turnuri, a avut un important rol militar în sec. 16-17, după care a decăzut. A fost declarată monument medieval de arhitectură militară din Republica Moldova. A aparținut Rusiei (1812-1918), României (1918-1940), R.S.S. Moldovenești din cadrul U.R.S.S. (1940-1941),din nou României (1941-1944), U.R.S.S. (1944-1991) și Republicii Moldova (din 1991).

SOROCA. 1. Soroca cu surorile Sofiica și Gafa, „copiii lui Fădor Ciolpan” (16 A 1 542); Soroca, zisă și Sîrca f. (ib. 236). 2. Stoica Soroci olt. din Cocorăști, lîngă Arcești, 1646, (AO XVII 306). 3. Sorocoteja b. (Dm) < ucr. copoк (40) și тѣж „sarcină” V. Teju (Partea a III-a).