2 intrări

9 definiții

Explicative DEX

ROȘCĂ subst. (Rar) Persoană cu părul roșcat și obrajii roșcovani. – Roșu + suf. -că.

ROȘCĂ subst. (Rar) Persoană cu părul roșcat și obrajii roșcovani. – Roșu + suf. -că.

roșcă smf [At: POLIZU / Pl: ~ște[1] / E: roșu + -că] 1 Persoană cu părul roșcat sau cu fața roșcată. 2 Nume dat animalelor cu părul roșcat (vacă, oaie, câine).

  1. Pluralul nu se potrivește decât pentru feminin. — gall

roșcă m. cel cu părul roșu.

Enciclopedice

ROȘCA, Radu (1908-2005, n. Eliza-Stoenești, jud. Ialomița), matematician român. Stabilit în Franța. M. de onoare al Acad. (2001), prof. univ. la București, Toulouse și Sfax (Tunisia). A introdus conceptul de subvarietate pseudoizotropă din spații pseudoriemaniene. Lucrări privind geometria diferențială și aplicațiile în mecanică, relativitatea generală și fizica teoretică („Geometria diferențială a congruentelor în spațiul eliptic”, „Varietăți izotrope și pseudoizotrope incluse într-o varietate relativistă”, „Introduction in Relativity and Pseudo-Riemannian Geometry”). Deținut politic („1950-1964”).

ROȘCA, Grigorie (c. 1500-1570), mitropolit român. Egumen la Probota (1523-1546), mitropolit al Moldovei (1546-1551). A restaurat și executat noi lucrări la Voroneț și Probota.

ROȘCA, Alexandru (1906-1996, n. sat Călata, jud. Cluj), psiholog român. Acad. (1991), prof. univ. la Cluj-Napoca. Lucrări de psihologie generală aplicată și pedagogică („Probleme de defectologie”, „Metodologie și tehnici experimentale în psihologie”, „Creativitate, modele, programare”, în colab., „Sinteze de psihologie generală”, „Determinismul psihologic”).

ROȘCA, Dumitru (1895-1980, n. Săliște, jud. Sibiu), filozof român. Acad. (1974), prof. univ. la Cluj-Napoca. Autor al unor lucrări de istoria filozofiei („Influența lui Hegel asupra lui Taine”, „Însemnări despre Hegel”) și al unei încercări originale de sinteză filozofică („Existența tragică”). Traduceri din opera lui Hegel. Eseuri („Studii și eseuri filozofice”), memorialistică („Oameni și climate”).

Regionalisme / arhaisme

róșcă, adj., s.f. 1. Persoană cu păr roșu. 2. (reg.) Soi hibrid de viță-de-vie, cu struguri roșii. ■ (onom.) Roșca, Roșcăneanu, nume de familie în jud. Maram. – Din roșu + suf. - (DEX, MDA).

roșcă, s.f. – 1. Persoană cu păr roșu. 2. (reg.) Soi hibrid de viță-de-vie, cu struguri roșii. ♦ (onom.) Roșca, Rosca, Roșcăneanu, Roșka, nume de familie frecvent în localitățile de pe Valea Izei (962 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din roșu (< lat. roseus) + suf. - (DEX, MDA).

Intrare: Roșca
Roșca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: roșcă
substantiv feminin (F9)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • roșcă
  • roșca
plural
  • roște
  • roștele
genitiv-dativ singular
  • roște
  • roștei
plural
  • roște
  • roștelor
vocativ singular
  • roșcă
  • roșco
plural
  • roștelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

roșcă, roștesubstantiv feminin

  • 1. rar Persoană cu părul roșcat și obrajii roșcovani. DEX '98 DEX '09
  • comentariu Pentru masculin se folosește numai la singular. dexonline
etimologie:
  • Roșu + -că. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.