Probota f. sat (1153 loc.) cu o mânăstire în jud. Suceava, zidită de Petru Rareș la 1530.

Probota, m-re în jud, Suceava (satul Probota, com. Dolhasca), ctitorie a lui Petru Rareș din 1530, reprezentativă pentru arta veche românească din Moldova sec. 16, construită nu departe de vechea m-re sf. Nicolae din Poiană. În gropnița m-rii se află mormântul lui Petru Rareș (1546), al doamnei sale Elena și al lui Ștefăniță (1552), ale căror pietre funerare inaugurează o nouă tematică decorativă, accentuat florală.

PROBOTA 1. Com. în jud. Iași, situată în lunca și pe terasele de pe dr. Prutului; 3,703 loc. (2003). Stație de c. f. Viticultură. Pe terit. satului P., atestat documentar în 1448, au fost descoperite vestigii materiale de la sfârșitul Paleoliticului superior și necropolă sarmatică, de înhumație, de la sfârșitul sec. 2 și începutul sec. 3, cu inventar alcătuit din ceramică, pumnale, cuțite, săbii de fier, podoabe (cercei, catarame, mărgele de opal, chihlimbar și fildeș etc.). 2. Mănăstirea ~, mănăstire de maici, situată în satul P.din com. Dolhasca, jud. Suceava, ctitorie din 1530 a lui Petru Rareș. Ansamblul arhitectonic este alcătuit din biserica Sf. Nicolae (cu picturi murale interioare și exterioare din 1532), casele egumenilor, casele domnești și clopotnița (1550), toate cuprinse într-o incintă patrulateră întărită cu ziduri înalte, străjuite de turnuri de apărare la colțuri și un turn de poartă (1550). În biserică se află mormintele lui Petru Rareș, ale soției sale, Doamna Elena, și ale fiului său, Ștefăniță. Mănăstirea P. a fost desființată în 1959 și reînființată în 1990; renovată în anii 1993-2001 (resfințită la 10 iun. 2001).

Prob/ata, -ota v. Fărtat II 1.