Patras n. oraș în Grecia la intrarea golfului de Corint: 58.000 loc.

PATRAS 1. Golf al M. Ionice, în NV pen. Pelopones; lungime: 50 km; lățime: 10-20 km; ad. max.: 130 m. În E se leagă de G. Corint prin str. Návpaktos (Lepanto). 2. Oraș în SV Greciei, în N pen. Pelopones, port la golful cu același nume al M. Ionice; 163,4 mii loc. (2001). Aeroport. Centru comercial. Ind. cauciucului, chimică, textilă, alim. și a hârtiei. Export de vinuri, fructe, piei și uleiuri vegetale. Universitate (1966). Biserica Aghios Andreas (1836). Fortăreață bizantină. O federație legendară a trei localități: Aroë, Antheia și Mesatis a luat numele unui conducător aheu, Patreus, și a devenit unul dintre cele 12 orașe aheene (280 î. Hr.). După bătălia de la Actium (31 î. Hr.), împăratul roman Augustus a înființat o colonie, Augusta Aroe Patrensis (14 î. Hr.). În sec. 1, primul discipol al lui Iisus Hristos, Andrei, a fost crucificat aici devenind patronul orașului. Din sec. 13 au urmat un șir de confruntări sângeroase venețiano-otomane pentru stăpânirea P. Capitală a principatului Ahaia (1205-1408). Aici a început (1821) războiul de eliberare a Greciei. Din 1899, sediul unui episcopat al bisericii ortodoxe.

PĂTRAȘ, Stan Ion (1908-1977, n. Săpânța, jud. Maramureș), meșter român. Cunoscut pentru celebrul „Cimitir vesel” de la Săpânța, unde a executat peste 180 de monumente funerare cioplite și pictate cu scene vesele, completate cu versuri pline de umor, inspirate din viața defunctului, devenind un fin spirit de observație. A mai creat piese de mobilier pictate în stil naiv și o galerie de portrete istorice.

Pătraș, -can, -co, -cu v. Petru III 4-6.