Pallas f. supranumele Athenei sau Minervei, considerată ca zeița războiului.

Pallas¹ 1. Denumire purtată de zeița Athena. 2. Fiica zeului Triton, despre care se spunea că ar fi copilărit împreună cu Athena. Omorînd-o din greșeală, zeița neconsolată a închipuit după înfățișarea ei o statuie, numită Palladium. După o altă versiune, statuia ar fi înfățișat-o pe însăși Athena (v. și Palladium).

Pallas² 1. Unul dintre titani. 2. Unul dintre fiii lui Lycaon, considerat – după o versiune – drept bunicul lui Evander. 3. Fiul lui Evander. A participat alături de Aeneas la lupta împotriva lui Turnus, dar a fost ucis de către acesta din urmă. 4. Unul dintre giganți. 5. Unul dintre fiii lui Pandion (2). A fost ucis de către Theseus, împotriva căruia încercase să lupte alături de cei cincizeci de fii ai săi (v. și Theseus).

PALLAS, Peter Simon (1741-1811), naturalist și explorator german. Prof. la Sankt-Petersburg. A întreprins călătorii în Crimeea, apoi în Ural și Siberia, până pe cursul superior al Amurului (1768-1774), recoltând numeroase exemplare de fosile.

PALLAS, asteroid cu diametrul de c. 500 km. Descoperit în 1802 de H.W.M. Olbers. Situat în centura de asteroizi dintre planetele Marte și Jupiter.

Athena (sau Athene), una dintre cele mai mari divinități ale mitologiei grecești, identificată de romani cu zeița Minerva (v. și Minerva). Era zeița înțelepciunii, pe care grecii o mai numeau și Pallas Athena sau, pur și simplu, Pallas. Athena era fiica lui Zeus și a lui Metis. Zeus a înghițit-o însă pe Metis înainte ca aceasta să nască, așa încît Athena a țîșnit direct din capul lui Zeus, cu arme și armură cu tot. În momentul cînd a apărut pe lume, a slobozit un răcnet războinic, care a cutremurat și cerul și pămîntul. Athena era simbolul atributelor unite ale părinților ei. Ea personifica forța moștenită de la Zeus, îmbinată cu înțelepciunea și prudența lui Metis. Zeiță războinică, reprezentată cu coif, suliță și egida pe care era zugrăvit capul Gorgonei, Athena a jucat un rol important în lupta împotriva giganților. Ea participă, de asemenea, la războiul troian alături de greci, pe care-i susține, neputînd uita jignirea adusă de Paris (v. Paris). Este cunoscută disputa dintre Athena și Poseidon cu prilejul împărțirii diverselor regiuni ale Greciei. Cu această ocazie consiliul zeilor a făgăduit să dea Attica aceluia din doi care-i va dărui bunul cel mai de preț. Poseidon i-a dăruit calul, iar Athena măslinul, care avea să asigure prosperitatea locuitorilor. Ea a cîștigat în felul acesta întrecerea și a devenit patroana cetății Athenae, care-i poartă de atunci numele. Athena era socotită protectoarea artelor frumoase, a meșteșugurilor, a literaturii și a agriculturii, a oricărei acțiuni care presupunea ingeniozitate și spirit de inițiativă. Ea patrona viața socială și cea statală, era sfătuitoarea grecilor adunați în areopag și apărătoarea lor în războaie.

Pallas Athena v. Atena.

PALLAS ATHENA v. Atena.