3 definiții pentru Olga


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

OLGA (c. 890-969), cneaghină de Kiev (945-964), soția lui Igor. A cârmuit în timpul minoratului fiului său Sveatoslav. S-a călugărit (957). Sanctificată de Biserica ortodoxă rusă.

OLGA <rus. Oльгa < scand. Helge. 1. Olga f. (Dm; Ștef) 2. Prob. formă ucr. Ilga (Din).

Olga Frecvent și răspîndit astăzi în toate regiunile țării, Olga face parte dintre puținele prenume românești moderne care se explică prin onomastica slavilor răsăriteni; preluat întîi de la ucraineni (în documente moldovenești cele mai vechi atestări sînt din sec. 15), Olga se generalizează, în epoca modernă, și sub influența antroponimiei rusești, manifestate bineînțeles pe cale cultă. La ruși și ucraineni, Olga este nume calendaristic de veche tradiție, devenit celebru încă din sec. 10 datorită soției cneazului Igor al Kievului (sanctificată de biserică, Olga de Kiev, c. 890 – 970, a fost botezată la Constantinopol în anul 955, primind numele Elena). Cu toate că astăzi Olga este considerat specific rusesc, numele nu aparține fondului onomastic slav, ci celui germanic, fiind împrumutat de către slavii răsăriteni, într-o perioadă destul de veche, de la germanicii nordici. Vechiul nordic Helga sau germ. Helga, Ilga (vechi german de sus Heilga, Heila) sînt la origine nume simple formate din cuvinte comune care aparțin radicalului germanic hailaz, reprezentat prin cîteva cuvinte de uz religios: v. engl. halig (engl. holy „sfînt”), v. saxon helag, vechi german de sus heilag (oland. și germ. heilig „sfînt”), v. norv. heilag (norv. helga „sfînt”) etc.; același radical germanic, a cărui semnificație inițială pare să fi fost „întreg” este continuat și de engl. Whole, oland. heel, germ. heil etc., al căror sens de „sănătos, întreg” trebuie luat în considerație pentru explicația apariției numelui personal. Dar forma slavă a avut mai multe șanse de a se răspîndi în Europa și chiar în țările apusene, unde Olga este nume la modă după epoca romantică. Cu siguranță că popularizarea numelui a fost puternic sprijinită de prezența lui în literatură, fenomen care s-a petrecut și la noi: după apariția romanului lui I. Teodoreanu, La Medeleni, mulți părinți au ales pentru fiicele lor numele unei eroine din romanul amintit, Olguța. Alături de acesta apare astăzi și hipoc. rusesc Olea. Corespondentul masculin al lui Olga este Oleg, frecvența lui fiind însă foarte redusă.

Intrare: Olga
nume propriu (I3)
  • Olga