Nistru m. fluviu care iese din Galiția, anticul Tyras, desparte Basarabia de Rusia și se varsă în Marea Neagră: 1200 km. Ca și înainte de 1812, Nistrul formează granița României în spre Rusia.

NISTRU (DNESTR), fluviu în Ucraina și Rep. Moldova; 1.352 km. Izv. din N Carpaților, formează pe o porțiune granița între Ucraina și Rep. Moldova, trece prin Hotin, Moghilev-Podolski, Soroca, Bender și Tiraspol și se varsă printr-un liman în Marea Neagră. Navigabil. Hidrocentrale (Dubăsari). Apele sale sunt folosite pentru irigații și pentru alimentarea populației și a întreprinderilor.

Nistru v. Nistor II 1.

nístru, s.m. Apă mare, curgătoare, ce șerpuiește într-o luncă. ■ (top.) Nistru, sat aparținător de orașul Tăuții-Măgherăuș; Valea Nistrului, curs de apă ce izvorește din Munții Igniș și se varsă în râul Someș. – Et. nec.