MINULESCU, Ion (1881-1944, n. București), poet, prozator și dramaturg român. A condus două publicații simboliste: „Revista celorlalți” (1908) și „Insula” (1912). Director al Teatrului Național din București (1926). Debutul lui M. reprezintă un moment novator în evoluția liricii românești prin practica versului liber, regenerarea lexicului poetic și impunerea simbolismului. Lirică a sonorităților muzicale de un sentimentalist exuberant, celebrând, într-un limbaj alegoric, cu melancolie și umor, marea, erosul, mirajul depărtărilor, stările sufletești enigmatice („Romanțe pentru mai târziu”, „De vorbă cu mine însumi”, „Strofe pentru toată lumea”, „Nu sunt ce par a fi”). Proză de atmosferă fantastico-simbolistă („Casa cu geamuri portocalii”, „Cetiți-le noaptea”), romane („Roșu, galben și albastru”, „Corigent la limba română”, „Bărbierul regelui Midas”). Piese de teatru („Pleacă berzele”, „Manechinul sentimental”). Premiul Național (1928).

Minu, -lescu, -lici v. Mina I 8.