LAMBRU, Fărâmiță (1927-1974, n. București), lăutar român. Solist al Teatrului de revistă „Constantin Tănase” (din 1951). Interpret de cântece din folclorul orășenesc și de cuplete de revistă. Virtuoz al acordeonului, a fost acompaniatorul preferat al Mariei Tănase, împreună cu care a făcut numeroase turnee.

LAMBRU neogr. Λαμπρή „Paștele” < gr. λαμπρός „strălucit”. 1. Lambru. 2. Lambre (Ac Bz 30); -a; Lambra (pomelnic); Lămbrița înv., 1890; 3. Lambrior, Al., prof. 4. Lambrino (Bîrl; Arh; Răc 20) < Λαμπρινòς. 5. Cu afer, Ambrino, L., mold. 1705 (Sd V 99).