IUNIA n. calend., masculin, lat. Iunias. 1. Iuniea (Syn); mai curînd din numele lunii iunie vin formele de masculin; Iunie, P., ard. 2. + Anania: Iunanie, munt. (Sd XXII). 3. Cu afer.: Uniul s. 1723 (AO III 117); Unică fam. (Șez).

Iunia Prenumele fem. Iúnia (masc. Iúniu este rar) reproduce pe cale cultă numele unei foarte vechi ginți romane Iunia. Izvoarele latine atestă frecvent numele pers. Iúnius, Iúnia, ceva mai tîrziu apărînd și derivatele luniánus, luniána. Numele gentilic este cu siguranță un derivat de la tema Iun- cuprinsă în numele Iunonei, protectoare a căsniciei, a soțiilor și a mamelor. Identificată cu Hera din mitologia greacă, lunona, fiica lui Cronos și a zeiței Rhea, era sora mai mare dar și soția lui Iupiter (Zeus); considerată uneori și zeiță a lunii noi, Iunona era probabil la origine o divinitate a luminii. Unii specialiști îi atribuie origine etruscă, identificînd-o cu Uni. Numele gentilice și derivatele lor folosite și în cele din urmă ca nume independente au fost purtate și de către creștini. Prezența vechilor nume romane în onomastica contemporană se explică aproape în exclusivitate prin moda numelor clasice latine sau prin legătura cu numele lunii iunie. La vechii romani, luna solstițiului de vară era dedicată zeiței Iuno și îi purta numele (lat. Iunius este un adjectiv de la Iuno), păstrat în limbile europene moderne (it. giugno, fr. juin, sp. junio, port. juhno, engl. june, germ. juni etc.). Lat. Iunius ajunge și în română, prin intermediul gr. Ioúnios. Rarități înainte de secolul trecut, Iunia, Iuniu, Iunian apar ceva mai des odată cu influența masivă a onomasticii latine, care marchează începutul modernizării prenumelor românești. Purtate mai mult de copiii născuți în iunie, Iunia, Iunica (mai rar Iunona sau masc. Iunian) sînt mult mai puțin frecvente decît Iuliu, Iulia, Iuliana etc. ☐ Fr. Junien, magh. Junó, bg., rus. lúnii, Iúnia, gr. lounía, Iounianós etc. ☐ Din istoria romană ne sînt cunoscuți Marcus Iunius Brutus, conducător al revoltei care a dus la desființarea regalității la Roma și Marcus Iunius Brutus, unul dintre capii conjurației care s-a încheiat cu asasinarea lui Cezar. Poetul satiric Decimus Iunius Iuvenalis etc.