45 de definiții pentru Ionescu (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Ionescu m. (Ioan dela Brad), eminent agronom și economis tromân (1818-1891); 2. (Dimitrie, zis Tache), bărbat de Stat, avocat și orator parlamentar (1858-1922).

Gion (Ionescu G.) m. publicist și istoric: Istoria Bucureștilor (1857-1904).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

IONESCU, Nicu George (n. 1928, Râmnicu Sărat), chirurg român. Prof. univ. la Cluj-Napoca. Lucrări privind traumatismele toracice, explorarea cliniăc în afecțiunile chirurgicale, chirurgia tubului digestiv („Traumatismele toracice”, „Curs practic de explorări complementare în bolile chirurgicale”).

IONESCU, Radu (1930-2006, n. București), istoric și critic de artă român. Prof. univ. la București. Lucrări monografice („Ciucurencu”, „Dărăscu”, „Desenul și acuarela engleză”).

IONESCU, Vlad (1938-2000, n. București), inginer român. M. coresp. al Acad. Române (1996). Prof. univ. la București, Groningen, Delft și Duisburg. Are contribuții originale în Teoria Sistemelor, reprezentativă în acest sens fiind Teoria Signaturii (Time varying discrete linear systems, Birkhauser, 1994; Generalize Riccati theory and robust control, John Wiley, 1999; Robust control and Hinf. problems, Kluwer Academic Publishers, 1999). Este Senior Member al Institutului American al Inginerilor specialiști în electrotehnică și electronică (IEEE).

IONESCU, Vincețiu-Lucian (n. 1943, București), inginer. Stabilit în Germania (1981). Contribuții în domeniul ingineriei biomedicale („Transmiterea, stocarea și prelucrarea informației vizuale la om și la animale”). Numeroase invenții pentru tehnica biomedicală (stimulator cardiac, preamplificator de biopotențiale celulare).

IONESCU, Tudor V. (n. 1942, Cernăuți), inginer român. Stabilit în S.U.A. Contribuții în domeniul automatizării (aplicații avansate ale calculatoarelor în sistemele de control) și în cel al proiectelor strategice pentru NASA („Hyperstability of Time Varying Systems”, „On the Stabilization of Bilinear Systems”).

IONESCU, Traian (n. 1919, București), medic român. Specialist în sănătatea publică. Lucrări privind epidemiologia bolilor infecțioase și a celor cu evoluție cronică, statistica sanitară și demografia în România („Metodologie și metodă în epidemiologie”, „Epidemiologie generală”, în colab.).

IONESCU, Theodor V. (1899-1988, n. Dorohoi), fizician român. Acad. (1963), prof. univ. la Iași și la București. Studii și cercetări asupra ionosferei, gazelor ionizate, descărcărilor electrice în gaze, vitezei sunetului în lichide („Electricitatea”).

IONESCU, Radu (1834-1872, n. București), critic literar, publicist și poet român. În criotică și teorie literară („Principele criticei”) este un precursor al lui T. Maiorescu. Lirică de un romantism sumbru („Cânturi intime”). Publicistică politică în „Buciumul”, „Românul” ș.a.

IONESCU, Petru P. (1903-1979, n. București), filozof român. Membru al grupării revistei „Gândirea”. Studii consacrate îndeosebi problemei cunoașterii, în care a preconizat o „metafizică a ortodoxiei” („Ontologia umană și cunoașterea”, „Unitatea cunoașterii”).

IONESCU, Nicolae (1820-1905, n. sat Brad, jud. Bacău), om politic și publicist român. Frate cu Ion Ionescu de la Brad. Acad. (1867), prof. univ. la Iași. redactor la publicațiilor „Steaua Dunării”, (1855-1856, la Iași și 1856-1858, la Bruxelles) și „Tribuna României” (1860-1867). Participant la Revoluția din 1848, s-a numărat printre semnatarii programului Prințipiile noastre pentru reformarea patriei. S-a impus în viața parlamentară ca unul dintre cei mai cunoscuți oratori. Ministru al Afacerilor Externe (1876-1877).

IONESCU, Mircea (1896-1980, n. București), chimist român. M. coresp. al Acad. (1963), prof. univ. la Cluj, Timișoara și București. Lucrări în domeniul chimiei agricole (mai ales chimia plantelor de cultură) pentru valorificarea produselor agricole, a chimiei organice și biochimiei vegetale („Pesticidele, substanțele chimice de combatere a dăunătorilor agricoli și de poluare a mediului și a materiilor alimentare”, „Materia organică a solului”).

IONESCU, Mihai Andrei (1900-1988, n. București), entomolog român. M. coresp. al Acad. (1955), prof. univ. la București. Contribuții în cunoașterea faunei și a ecologiei insectelor (mai ales a celor apterigote) din România („Entomologia”, „Specii noi de Cynipoidae în fauna R.P.R.”, „Biologia golelor”). M. al unor societăți științifice străine.

IONESCU, Mihai (1928-1999, n. Craiova), medic și anatomist român. Prof. univ. la Craiova. Cercetări privind morfologia peritoneală, osoasă și arterială. Monografii referitoare la istoria anatomiei românești și universale. Lucrări: „Neuroanatomia funcțională. Anatomia organelor de simț și căile de conducere ale sistemului nervos”, „Anatomia umană. Idei, fapte, evoluție” vol. I (în colab.).

IONESCU, J. D. (1844-1900, n. Brașov), actor și cântăreț român. Unul dintre promotorii teatrului comic de estradă din România. Artist de mare popularitate în epocă, datorită, mai ales, cupletelor prezentate la grădina „Union”. Printre primii actori români care au jucat pe scenele din Budapesta, Viena și Paris.

IONESCU, Grigore (1904-1992, n. Florești, jud. Prahova), arhitect român. Acad. (1992), prof. univ. la București. Contribuții la organizarea învățământului de istoria arhitecturii românești. Preocupat de funcționalitatea arhitecturii, a proiectat într-un stil sobru sanatoriile de la Turia (Covasna) și Bârnova (Iași), Spitalul Militar Central din București ș.a. Lucrări privind istoria arhitecturii din România („Istoria arhitecturii românești”, „București, ghid istoric și artistic”, „Curtea de Argeș, istoria orașului prin monumentele sale”, „Arhitectura în România”).

IONESCU, Agrippa (1925-2003, n. București), chirurg român. Prof. univ. la București. Lucrări privind tratamentul arsurilor, traumatismelor extremităților, malformațiilor membrelor („Particularitățile tratamentului șocului cu arsuri”, „Studiul apariției complicațiilor în arsuri”, „Câteva considerații genetice asupra piciorului strâmb congenital”, în colab., „Aspecte clinice și terapeutice în electrocutările grave ale extremităților”). A organizat prima clinică de chirurgie plastică și reparatorie din România.

IONESCU, Alexandru-Sadi (1873-1926, n. Saint-Maurice, Franța), bibliotecar și bibliograf român. A introdus la Biblioteca Academiei și la alte biblioteci importante, cataloage sistematice, organizate pe principiul clasificării zecimale. Or. pr.: „Publicațiunile periodice românești (ziare, gazete, reviste)”, în colab., „Bibliografia economică română”.

IONESCU, Aurel (1902-1954, n. Iași), fizician român. Prof. univ. la Cluj. Lucrări de spectroscopie, electroliză, mecanică ondulatorie. A elaborat metoda de preparare industrială a acetilenei prin cracarea electrotermică a metanului.

arată toate definițiile

Intrare: Ionescu
Ionescu
invariabil (I1)
  • Ionescu