7 definiții pentru Ieronim

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Ieronim (St.) m. părinte al Bisericii, traducătorul Bibliei în latinește (346-420).

Ieronim (din Praga) m. discipolul lui Huss, ars ca eretic la Constanta (Baden) (1416).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Ieronim (c. 347-420), părinte bisericesc, n. la Stridon, Dalmația. Studiază la Roma, unde a fost botezat (365), apoi călătorește în Galia, la locurile sfinte, la Antiohia, unde este hirotonisit preot, la Constantinopol și la Alexandria, stabilindu-se la Betleem într-o m-re de călugări, pe care a condus-o timp de 24 de ani. Are numeroase traduceri și scrieri originale dogmatice-polemice și istorice, omilii și corespondență. A tradus din nou Biblia în lb. latină, numită până azi Vulgata. Catolicii îl sărbătoresc la 30 septembrie. Ortodocșii îl numesc „fericit”.

IERONIM (numele latinesc Eusebius Hieronymus; numele literar Sophronius) (c. 347-419/420), teolog creștin de mare autoritate. Născut la Stridon (Dalmația), după ce a dus o viață de eremit la Chalcis (375-377) și a stat la Roma (382-384), s-a stabilit la Bethlehem (386), într-o mănăstire de călugări. Autor al traducerii latine a „Bibliei”, cunoscută sub numele de „Vulgata” sau Itala. Canonizat. Sărbătorit la 30 sept.

IERONIM gr. ’Iερώνυμος „nume sfînt”. 1. Ieroni m-te (Tis). 2. Roni vezi acesta. 3. Prob. dim. Nimel, 1725 (Paș).

IERONIM din Praga (c. 1371-1416), reformator religios ceh. Adept și propovăduitor al ideilor lui Jan Hus în Cehia, Polonia, Lituania și Rusia. Prezentându-se în fața conciliului de la Constanța pentru a-l apăra pe J. Hus, a fost condamnat și ars pe rug ca eretic.

Ieronim Prenumele masc. Ieronim, nu prea folosit astăzi la noi, reproduce un vechi nume pers. gr. Hierónymos. Frecvent în vechea Grecie, atestat încă din operele lui Herodot, Xenofon, Strabon etc., Hierónymos este un nume compus din două elemente cunoscute și vorbitorilor limbii române: gr. hieros „sfînt, sacru” (din aceeași familie fac parte și ierarhie, hieratic, hieratism, hierofant, hieroglifă etc.) și onoma „nume” (din anonim, onomastică, onomatopee etc.). La origine nume cu valoare mistică, Hierónymos este atestat și în izvoarele latine din epoca creștină sub forma Hierónymus. Folosit mai mult de catolici, Ieronim nu apare în documentele noastre mai vechi (foarte rar este și la popoarele slave vecine, abia în epoca modernă, ca împrumut cult). ☐ Engl. Jerome, fr. Jérôme, germ. Hieronymus (hipoc. Jero), it. Girólamo, Gerólamo, fem. Gerolamina, mai vechi Gerónimo, sp., port. Jeronimo, magh. Jeromos, fem. Hieronima, bg., rus. Ieronim etc. ☐ Ieronim din Praga, adept al lui Jan Hus, ars pe rug în 1416; pictorul olandez Hieronimus Bosch; scriitorul englez Jerome K. Jerome.

Intrare: Ieronim
Ieronim nume propriu
nume propriu (I3)
  • Ieronim