Iapet m. Mit. fratele lui Saturn și părintele lui Prometeu.

Iapet = Iapetus.

IAPET (IAPETOS) 1. (În mitologia greacă) Titan din prima generație, fiul Geei și al lui Uranus. Tatăl lui Atlas, Prometeu, Epimeteu. Ridicându-se împotriva lui Zeus, a fost aruncat, împreună cu ceilalți titani, în Tartar. Considerat adesea primul strămoș al neamului omenesc. 2. Satelit al planetei Saturn, descoperit (1671) de J.D. Cassini. Al șaisprezecelea în ordinea distanței față de planetă (3.560.000 km); al doilea ca mărime (diametru c. 1.460 km). Perioada de rotație: 79,33 zile. Are îndreptată aceeași emisferă către Saturn.

AUDAX IAPETI GENUS (lat.) cutezătorul neam al lui Iapet – Horațiu, „Ode”, I, 3, 27. Aluzie la Prometeu, fiul lui Iapet. Epitet dat cutezătorilor.

Audax Iapeti genus (lat. „Neamul îndrăzneț al lui lapet”). Horațiu, Ode (I,3,27) – se referă la Prometeu în mod special și la cutezători în genere. Vezi: Impavidum ferient ruinae. LIT.