bongoș sn vz gomboș corectat(ă)

gomboș sn [At: JAHRESBER V, 307 / V: boangăș, bongoș / Pl: ? / E: mg gombos(-tű)] (Trs) Ac cu gămălie Si: bold, (reg) spilcă.

gómboș n., pl. e (ung. gombos-tü, d. gombos, cu gămălie, și tu, ac. V. bumb). Trans. Bold, ac cu gămălie.

gomboș (-șe), s. n. – (Trans.) Ac cu gămălie. Mag. gombos(tü). Cf. Cihac, II, 486.

GÖMBÖS [gömböș], Gyula (1886-1936), general și om politic ungur. de orientare fascistă. Prim-min. (1932-1936); a promovat o politică de colaborare cu Germania și Italia.

gomboș, gomboșe, s.n. (reg.) ac cu gămălie.

gombóș, gomboșe, s.n. Ac cu gămălie. ■ (top.) Gombășel, vârf de deal în Bârsana. – Din magh. gombus(tü) (DER).