GLAD (sec. 9-10), voievod român. Conducătorul formațiunii politice care cuprindea Banatul, cu centrul probabil în cetatea Cuvin (Keve); potrivit cronicii lui Anonymus, voievodatul său a fost cucerit de unguri.

GLAD, ducele din Banat (Cronica Anonimului); -fam. (Drăg; BA sl. 31); cf. Gladici, Simeon, rus., 1762 (Băl VI), cf. sl. глaдъ „foame” și глaдoтa = lat. laevitas.