Ghimeș (Pasul) n. trecătoare în Ardeal pe la intrarea Trotușului în țară.

GHIMEȘ 1. Depr. intramontană în Carpații Orientali, pe valea superioară a Trotușului, limitată de M-ții Tarcău (la N și E) și Ciuc (la S). Supr.: c. 100 km². Expl. forestiere. 2. Trecătoare situată în V M-ților Ciuc, la 1.170 m alt., pe râul Trotuș, care asigură legăturile rutieră și feroviară între Moldova și Transilvania.

GHIMEȘ cf. magh. gim « cerboaică » 1. – fam. ard. act. și t. 2. Ghimiș b. (Bz); – V., mold., act. cf. și subst. ghimiș derivat < ghem (DLR); Ghemeș b. (V. Bistr.).

GHIMEȘ-FĂGET, com jud. Bacău, pe Trotuș; 5.264 loc. (1995). Stație de c. f. (Ghimeș). Reșed. com. este satul Făget.