6 definiții pentru Gabriel


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GABRIEL, Jacques Ange (1698-1782), arhitect și decorator francez. După planurile sale, au fost construite, la Versailles, aripa dreaptă dinspre curte a palatului și Micul Trianon, iar, la Paris, Piața Ludovic al XV-lea, azi Piața Concorde și palatul Bourbon.

Gabriel Prenume frecvent în onomastica noastră actuală, Gabriél (fem. Gabriéla pare a fi chiar mai des folosit decît masculinul), reproduce un vechi nume propriu ebr. Gabriel. Încadrat în seria numelor teoforice frazeologice (finalul -el reprezintă numele divinității, Elohim ca și în → Daniel; Natanael; Rafael; Samuel etc.), Gabriel a fost apropiat, într-o interpretare mai veche, de ebr. gheber „bărbat” (în Septuaginta și Vulgata, în Cartea lui David, apare expresia „bărbatul Gabriel” – în traducere rom. „omul Gavril”). În realitate, prima parte a numelui reprezintă radicalul verbului gabar „a fi puternic”, Gabriel fiind o propoziție construită cu perfectul verbului amintit, „Dumnezeu a fost puternic”. O construcție perfect identică, dar cu cele două elemente inversate este numele asirian Ilugabri (ilu corespondentul ebr. el, ugariticului 'l și arabului ilah). Folosit ca nume personal încă de la începuturile creștinismului și devenit calendaristic (alături de personajul biblic, în calendare mai sînt și alți sfinți martiri cu acest nume), prin intermediar grecesc și latinesc (gr. Gabriél, pronunțat mai tîrziu Gavriil și în cele din urmă Gavril, lat. Gábriel, gen. Gabriélis), numele se răspîndește în întreaga Europă. Prin limbile slave vecine (în ucr. numele este atestat din 1441 și devine frecvent în sec. 16, iar în sîrbă Gavriila apare din anul 1342), forma grecească pătrunde și în onomastica românească. În documentele Țării Românești Gavriil apare încă din anul 1388 (un egumen al mănăstirii Cozia); în Moldova, documentele din timpul lui Ștefan cel Mare atestă forma Gavril purtată de patru persoane. Create pe teren românesc sau împrumutate, derivatele și hipocoristicele folosite de români indică larga răspîndire și frecvența ridicată a lui Gabriel. Iată doar o parte dintre acestea, multe cunoscute și ca nume de familie: Gavrilă, Gavrilaș, Gavriliță, Gavrilicior, Gavrilcea, Gavru(l), Gavrea, Gavrin, Gavrincea, Gavriș, Gavrița, Gavruț; Havril, Havriș, Gabru, Gabăr, Gabur, Gabre(a), Gațu. Un hipocoristic contemporan frecvent atît pentru masculin cît și pentru feminin este Gabi. ☐ Engl. Gabriel, fr. Gabriel, fem. Gabrielle și Gabrièle, germ. Gabriel, Gabriele, it. Gabriele și Gabrielo, fem. Gabriella, sp. Gabriel, rus. Gavriil, Gavrilo, Gavrila, bg. Gavril, Gavrila, magh. Gabor, Gabriel, Gabriella. ☐ Pictorul englez Dante Gabriel Rosetti, scriitorul italian Gabriele D’Annunzio, compozitorul francez Gabriel Fauré și românul Gavriil Muzicescu.

CACUCI, Dan Gabriel (n. 1948, Cluj), fizician și inginer american de origine română. Prof. la univ. Urbana (Illinois). Studii și cercetări privind matematica și fizica aplicată în domeniul energie nucleare.

CONSTANTINESCU, Gabriel (n. 1942, București), pictor, sculptor și fotograf român. Stabilit în Germania. Compoziții cu elemente reale într-o ordine fantastică, cu o perfectă știință a desenului („Compoziție structurală”, „Fără titlu”).

DIMISIANU, Gabriel (n. 1936, Brăila), critic literar român. Studii de rigoare analitică și sobrietate stilistică despre epica actuală („Prozatori de azi”, „Nouă prozatori”) și clasică („Introducere în opera lui C. Negruzzi”).

Intrare: Gabriel
Gabriel nume propriu
nume propriu (I3)
  • Gabriel