Franța f. stat în Europa occidentală cu o populațiune de 40.000.000 loc. și cu cap. Paris. Republică dela 1870, Franța e împărțită în 86 departamente; țară agricolă prin excelență, ea posedă ape minerale abundante, o industrie foarte dezvoltată și colonii numeroase în toate continentele. În 1914, Franța a suportat cea dintâi (cu Belgia) pohoiul armatelor germane, salvând libertatea lumii amenințată de caporalismul prusian. Ea a pierdut în răsboiul mondial (1914-1918) aproape un milion și jumătate din fiii săi. Ajutată pe rând de Englezi, Italieni, Americani, Franța triumfă asupra dușmanilor săi, dar mai multe din departamentele sale fură pustiite și ruinate. În fine, prin tractatul din Versailles (1919), Franța, cu reintegrarea Alzaciei-Lorenei, și-a reluat granița dela 1870, dela Luxembourg până în Elveția, iar numărul locuitorilor săi a trecut peste 42 mil.

MARGARETA DE VALOIS [valuá] (MARGARETA DE FRANȚA) (1553-1615), fiica regelui Henric II al Franței și a Caterinei de Medici. Prima soție (între 1572 și 1599) a lui Henric IV, regele Franței și al Navarrei. Cunoscută în istorie și sub numele de Regina Margot. Proză („Memorii”, „Scrisori”).

RĂZBOAIELE RELIGIOASE DIN FRANȚA (1562-1598), nume dat războaielor dintre catolici și protestanții calvini (numiți în Franța hughenoți). Edictul de toleranță din 17 ian. 1562 acorda protestanților libertatea cultului religios, ceea ce a provocat reacția partidei catolice. Uciderea protestanților calvini de la Wassy (1 mart. 1568) a declanșat seria celor opt războaie, întrerupte de scurte armistiții. Un moment dramatic al acestor confruntări l-a constituit masacrarea hughenoților din Paris în Noaptea Sf. Bartolomeu (23/24 aug. 1572). În timpul luptelor au murit atât ducele de Guise (1550-1588), conducătorul catolicilor cât și al Ligii Sfinte (dec. 1588), precum și regele Henric al III-lea asasinat la 1 aug. 1589. Henric III de Navarra, conducătorul hughenoților și urmașul legitim (din 1572) al lui Henric III al Franței, îi succede la tron la 2 aug. 1589, ca Henric IV (încoronat la 27 febr. 1594), întemeind dinastia regală a Bourbonilor. El îmbrățișează confesiunea catolică (iul. 1593), aducând pacea în Regatul Franței. La 13 apr. 1598 Edictul din Nantes acorda libertatea cultului protestant și garantarea drepturilor civile, juridice, politice și militare pentru hughenoți, în regat.

Franț, -a, -ă, -e, -escu, -uzul v. Frînc III 1-7.