2 intrări
3 definiții
Explicative DEX
firiu sn [At: H II, 244 / Pl: ~ii / E: nct] (Reg) Zid.
Enciclopedice
Fir/o, -oiu, -onie, -iu, -ulescu, -uș v. Safir IV 8-12.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
firiu, firiuri, s.n. (reg.) unealtă de zidar; îndreptător.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: Firiu
Intrare: firiu
firiu substantiv neutru
| substantiv neutru (N52) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)