2 intrări

3 definiții


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

musica firca (cuv. lat. „muzică falsă, artificială”), în sec. 13-16, sunete străine de hexacord* sau hexacorduri transpuse* cu ajutorul accidenților*; înseși aceste sunete, hexacorduri și accidente, având acest rol. Față de reprezentarea deplină și unitară a sistemului medieval, în care dividerea unei trepte prin semiton* se petrecea numai în locuri unde apărea b* (b rotundum sau b quadratum), m. introducea și alte locuri în care o treaptă putea fi coborâtă sau ridicată, chiar dacă era contra regularem vocum in gamete (sau gamut, v. gamma) dispositionem (Jacobus Leodiensis, CS II, 293 b). Această m. numită și musica falsa, în opoziție cu musica vera et necessaria (Philippe de Vitry, CS III, 18 b), departe de a descuraja pe compozitori, datorită acestei postulări negative din partea teoriei, își găsea o largă aplicare în muzica polifonică. În special clausulae*-le și cadențele (I) muzicii polif. beneficiau de aceste cromatizări*. La începutul sec. 15, Prodocimus stabilește o completă scară cromatică, ceea ce corespundea necesităților, tot mai complexe ale muzicii instr. Nu au fost complet elucidate problemele pe care le ridică în special descifrarea monumentelor muzicale, în care efectele m. au un caracter mai mult sau mai puțin obligat; în aceeași măsură, nu se poate stabili cu certitudine dacă cromatizările se efectuau într-un spirit încă modal sau aveau în substrat un sentiment al viitoarei tonalități (1). Cert este însă că cromatizările m., modificând caracteristicile modale originare în spiritul sensibilelor*, au netezit calea spre conceptul de tonalitate.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FIRCA, Gheorghe (n. 1935, Grădinari, jud. Caraș-Severin), muzicolog și compozitor român. Contribuții în domeniul teoriei muzicale („Bazele modale ale cromatismului diatonic”, „Structuri și funcții în armonia modală”) și analize ale componisticii contemporane; muzică simfonică, de cameră, corală, lieduri.

Fir, -a, -an, -ănescu, -ca, -eanța, -escu, -ev, v. Safir IV 1 – 5, 8.

Intrare: Firca
Firca nume propriu
nume propriu (I3)
  • Firca
Intrare: firca
firca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.