O definiție pentru Eufimia

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

EUFIMIA < gr. Eὺφημία „vorbă bună, laudă” I. 1. Eyfimiia sau Ethimiia (Syn); Eufemia (Puc); Eufimia. 2. Eofimia (Bibl. rom. veche III). 3. Efimița act. 4. Efemi b. (Sur IV); -a (Ceas. 16 sept.). 5. Ifimie (Mar); Ifemie, Gh., mold. (Sd VII 334). 6. Ifenie, mold., 1687 (RI II 146). 7. Afemia j-ța (17 B I 45); Afimia (Hur 193; 17 B I 478). 8. Cu f>h: Ahimia (Sur III; Ard II). 9. + Iustina: Eustenia f. (valea Bistriței-Bicaz). II. Cu afer.: 1. Fimia (17 B III 8). 2. Himia f. (Sur II). Cf. ucr. Хима <Evfimia (Grinc). 3. Fima b. (13-15 B 212; 16 A II; -n (17 B II 88, 160); Fimești t. 4. Cu u < y: Fume Gl. (Sur IV), ca Aculina < Akylina. 5. Cu afer.: Mia f.; dar Miu < Mihu < Mihail. 6. Cu n pt. m: Finie = Fenii b., 1710 (BCI VII 37). 7. Fenie; Fene popa (Sur III)

Intrare: Eufimia
Eufimia nume propriu
nume propriu (I3)
  • Eufimia