Estera f. nepoata lui Mardoheu, se căsători cu regele persan Ahasveros și scăpă poporul ei de intrigile lui Aman.

Estera, eroină celebră din Vechiul Testament, nepoata lui Mardoheu, unul dintre evreii luați captivi de Nabucodonosor, regele Babilonului, după cucerirea Ierusalimului. Devenind soția lui Artaxerxe (Xerxe I), ea a scăpat pe evrei de Aman, sfetnicul regelui, care voia să-i nimicească. Este sărbătorită de evrei la sărbătoarea Purim.

ESTERA (în „Vechiul Testament”), femeie de o rară frumusețe calitate grație căreia a devenit soția regelui persan Xerxe I (Ahașver). A împiedicat masacrarea compatrioților săi evrei, eveniment considerat sursa sărbătorii iudaice a Purimului. ◊ Cartea Esterei = carte din „Vechiul Testament” relatând întâmplări din viața E.

ESTERA bibl. < ebr. Ester „stea” (EI) Aftira, fata lui Toader Calmăș, 1727; cf. fenom. invers f > s; Estimia pt. Eftimia.