2 definiții pentru Dabu


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DABU cf. interj. daba (DLR). 1. – din Recica (AO XVI); boier 1500 (P Gov. f° 10 vo); olt. (16 B II 228, IV 254, VI 336; Giur 122; Olt; 17 B I 266, 463; AO X 127; Hris I 229); Ghira, olt. (Sd V 440); Dăbuleni (R Gr); Dăbești s. (Dm). 2. Dabo ar. 3. Dăbșor, olt. (Cand). Cf. srb. cr. Daba < Dabiža (Rad vol. 82 p. 83). 4. -cea: Dapcea (17 B III 54).

DABU-DADĂ subst. dadă (lele, nană) ar. < alb. dadă „mamă”, blg. дaдa „lele, țață”, cf. și țig. dada „tată”; coincidențe: dac. Dada, Dades. 1. Dad, T. (Met 127); Dada, fam.; boier munt. (13 – 15 B 133; 16 B 47; Div 375); mold. (Dm; Ștef; C Ștef). 2. Dade, olt. (Sd V 439; 16 B VI 338) etc.; Dadea (17 B III 18); Dădești = Didești t. (Dm; Cat); Piscul Dadilor t. (Mus). 3. Dadin vecin (17 B IV 332). 4. Dadiu olt. (Jaleș). 5. *Dădilă: Dădilești s. (13-15 B 133); cu as. regr. Didilescu, P, (AO IV 18). 6. Dadă (I. Iordan: BL I 137). 7. Dadica, țig. (16 B V 19). 8. + Datco: Dădcoiu s. (17 B202).