cortéz, ~ă a [At: ODOBESCU, S. I, 228 / Pl: ~i, ~e / E: it cortese] (Înv) 1 Politicos. 2 Curtenitor.

CORTÉZ adj. v. amabil, atent, curtenitor, drăguț, galant, gentil.

Cortez (Fernan) m. celebru căpitan spaniol care în 1519 cuceri Mexicul (1485-1547).

cortez adj. v. AMABIL. ATENT. CURTENITOR. DRĂGUȚ. GALANT. GENTIL.

CORTEZ, Viorica (n. 1935), mezzosoprană română. Stabilită în Franța (1970). Numeroase premii internaționale care i-au recunoscut calitatea de excepție a vocii, ca și apariția scenică unică (Viena, Scala, Covent Garden, Metropolitan, Paris, Verona ș.a.) impunîndu-se în „Carmen”, „Trubadurul”, „Aida”, „Norma”, „Werther” ș.a. Premiere absolute în „Mariana Pineda” și „Antoniu și Cleopatra”.