COCRE, COCRIȘ 1. Cocre Dim. din r. Călărași (Scan); Cocri, N. (Sur XXV). 2. Cocriu, fam., act., r. Călărași. 3. Cocris 1603 (Cat. mold. I) – diac 1633 (ib. II); Cocriș, fam. mold. (Sur V; Sd XI); – Traian din Bacău, 1953, act. -ești s. (Dm). 4. Cocrișel „fiul jurat” al lui Mogllde, mold., 1690 (Hurm XV¹ 773); boier (Iorga, Scrisori de boieri). 5. Cocriță Cazimir, folosit ca ipocoristic pt. Constantin, prenumele oficial mold., cca 1830-1880. Numele pare exotic, cf. fr. Thomas de Kocrinel.