7 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCAIÉTE, scaieți, s. m. Nume generic dat mai multor plante erbacee cu frunzele sau capitulele ghimpoase, dintre care cea mai cunoscută are flori roșii-purpurii; ciulin (Carduus nutans). [Pr.: sca-ie-] – Scai1 + suf. -ete.

GHIÓC2, ghiocuri, s. n. Gen de melci cu cochilia mare, ovală, cu aspect de porțelan, care trăiesc în mările calde (Cypraea); p. restr. cochilia acestor melci, întrebuințată ca ornament sau pentru preziceri asupra viitorului cuiva. ◊ Expr. A da cu ghiocul sau a căta (cuiva) în ghioc = a ghici (cuiva) cu ajutorul ghiocului. – Lat. *cloca (= cochlea).

GHIÓC1, ghioci, s. m. (Bot.; reg.) Albăstrea. – Et. nec.

GHIÓC ~uri n. 1) Melc de mare cu cochilia ovală, albă și lucioasă. 2) Cochilia acestui melc folosită ca podoabă sau pentru ghicit. * A da cu ~ul (sau a căuta (cuiva) în ~) a ghici cu ghiocul. /<lat. cloca


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

albăstreá s. f., art. albăstreáua, g.-d. art. albăstrélei; pl. albăstréle

ghióc (zool. ) s. n., pl. ghiócuri

vinețeá (albăstriță) s. f., art. vinețeáua, g.-d. art. vinețélei; pl. vinețéle


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ALBĂSTREÁ s. (BOT.; Centaurea cyanus) albăstrică, albăstriță, vinețea, vinețică, (reg.) ghioc, zglăvoc, floarea-grâului, floarea-paiului.

GHIÓC s. v. albăstrea, albăstrică, albăstriță, vinețea, vinețică.

GHIÓC s. (BOT.; Centaurea phrygia) (reg.) dioc, smoc, zglăvoc, floarea-florilor.

SCAIÉTE s. v. ciulin, holeră, pălămidă, scai, scatiu, spin, sticlete, tătarnică, varga-ciobanului.

SCAIÉTE s. (BOT.) 1. (Onopordon acanthium) ciulin, ghimpe, scai, (reg.) pălămidă, sita-zânelor. 2. (Echinops sphaerocephalus) rostogol, scai, (reg.) arici, căpățânoasă, măciuca-ciobanului. 3. (Centaurea calcitrapa) ghimpe, scai-ghimpos, (reg.) vădană, pasul-dropiei, scai-mărunt, scaiul-dracului, scai-voinicesc. 4. (Carduus kerneri) spin, (reg.) scai. 5. scaietele-popii (Xanthium strumarium) = (reg.) cornuți (pl.), purcelaș.

VINEȚEÁ s. (BOT.; Centaurea cyanus) albăstrea, albăstrică, albăstriță, vinețică, (reg.) ghioc, zglăvoc, floarea-grâului, floarea-paiului.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CENTAUREA L., ALBĂSTRELE, VINEȚELE, fam. Comvositae. Gen originar din nordul Africii, Asia, America și Europa, peste 350 specii, majoritatea vivace și numai cîteva anuale, plante erbacee cu tulpini ramificate (cca 0,15-1 m înălțime). înflorește vara. Calatidii multiflore (albastre, roșii, albe, liliachii, violete, purpurii, mov, carmin, roz, unele cu miros plăcut) în vîrful tulpinilor, solitare. Frunze liniar-lanceolate.

Centaurea americana Nutt. Specie care înflorește din iun.-toamna. Flori, de culoare liliachie, în capitule voluminoase, la vîrful ramificațiilor. Frunzele superioare lanceolat-acuminate, întregi, cele inferioare sinuat-dentate, ovat-lanceolate. Tulpină glabră, erectă, robustă (cca 1 m înălțime), puțin ramificată.

Centaurea cineraria L. (syn. C. candidissima Lam.). Specie care înflorește în iul.-aug. Flori, galbene-aurii sau purpurii, așezate în capitule. Frunze de culoare argintie, bogat-pufoase, penat-sectate, cu segmentele liniare sau lanceolate. Plantă (cca 20-90 cm înălțime) vivace. Se folosește la borduri sau mozaicuri în combinație cu alte plantei

Centaurea cyanus L. Specie care înflorește în mai-iun. Flori albastre, mov, carmin, roz, rar roșii sau albe, dispuse în capitule solitare, la vîrful ramurilor, cele marginale mai mari și des sterile, foliolele involucrului serat-fimbriate. Fructe, achene oblonge, brune, cu papus. Frunzele mătăsos-păroase, alburii, cele inferioare dentate la bază, au formă liniar-lanceolată. Plantă (cca 90 cm înălțime) puțin floconată, alburie, cu tulpină ramificată.

Centaurea dealbata Willd. Specie ce înflorește vara. Flori mari, roșii-purpur. Frunze punctate, dentate. Plantă (cca 1 m înălțime) perenă.

Centaurea moschata L. (syn. C. suaveolens L.; C. odorata hort.; Amberboa moschata DC.). Specie ce înflorește vara-toamna. Flori roz-purpurii, roșii, galbene și albe, parfumate, în capitule ceva mai ovale decît la speciile precedente, cu pedunculi lungi, foliolele involucrului optuze. Frunze alterne, verzi-strălucitoare, lobate, dințate. Plantă anuală, erbacee, glabră. Tulpină (cca 80 cm înălțime) rigidă, ramificată. Fructe, achene (Pl. 18, fig. 103).

Centaurea phrygia L. Specie care înflorește în iul.- aug. Flori roșii-violete în capitule ovale. Fructe, achene. Frunze cu margini serat-dentate. Plantă (cca 15-80 cm înălțime) erbacee, perenă.

Intrare: Centaurea (gen de plante)
Centaurea (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Centaurea
Intrare: Centaurea americana
Centaurea americana  nomenclatura binară
compus
  • Centaurea americana
Intrare: Centaurea cineraria
Centaurea cineraria  nomenclatura binară
compus
  • Centaurea cineraria
Intrare: Centaurea cyanus
Centaurea cyanus  nomenclatura binară
compus
  • Centaurea cyanus
Intrare: Centaurea dealbata
Centaurea dealbata  nomenclatura binară
compus
  • Centaurea dealbata
Intrare: Centaurea moschata
Centaurea moschata  nomenclatura binară
compus
  • Centaurea moschata
Intrare: Centaurea phrygia
Centaurea phrygia  nomenclatura binară
compus
  • Centaurea phrygia