ciulin [At: N. TEST., ap. CIHAC II, 58 / V: ciuciu~, ~mă sf, ~nă, ~ne, ~nea sf / Pl: ~i, ~e / E: rs чилимь, mg súlyom] 1 sm Plantă erbacee ghimpoasă, cu tulpina ramificată și cu flori roșii-purpurii, foarte rar albe, care crește prin câmpuri necultivate și pe lângă drumuri Si: (reg) cucuruzul măgarului, ghimpan, scai, scaiete, spin (Carduus nutans). 2 sm Fruct al ciulinului (1) Si: (reg) cucuruzul măgarului, ghimpan, scai, scaiete, spin. 3 sm (Bot; reg; șîf ~ă) Brusture (Arctium lappa). 4 sm (Bot; reg) Scai (Cirsium vulgare). 5 sm (Bot; reg) Varga ciobanului (Dipsacum silvester). 6 sm (Bot; reg) Scai măgăresc (Onopordon acanthium). 7 sm (Bot; reg) Săricică (Salsola Kali). 8 smf (Bot; reg, șîf ~ă, șîs ~ de baltă) Cornaci (Trapa natans). 9 sm (Bot; reg; șîf ~ă, șîs ~ de deal) Colții babei (Tribulus terrestris). 10 sf (Bot; reg) Zămoșiță (Hibiscus trionium). 11 sm (Bot; reg; îf ~e) Cartof (Solanum tuberosum). 12 sm (Bot; reg) Drăcilă (Berberis vulgaris). 13 sm (Bot; reg) Cornuți (Xanthium strumarium). 14 sm (Înv; pan) Instrument de tortură cu dinți de fier, ca țepii sau ghimpii ciulinului (2). 15 sm (Olt; pan) Lanț cu mai multe cârlige la un capăt. 16 sm Prăjitură din aluat frământat cu ou și prăjit în unt. 17 sfp (Înv) Bucățele de aluat prăjite în unt. 18 smp (Reg) Colăcei cu zahăr fierți în unt. 19 sf (Reg) Tăițel de formă pătrată fiert în zer sau în zeamă de varză Si: (reg) burechiuși, urechiușe, urechiuși. 20 sfp (Reg; îf ~e) Urechiușe.

spin³, ~ă a vz spân¹

spin² sm [At: LTR² / Pl: ~i, (îvr) ~uri sn / E: eg spin] (Fiz) 1 Moment cinetic intrinsec al unei particule elementare. 2 (Îs) ~ nuclear Moment cinetic al nucleului atomic.

spin¹ sm [At: PSALT. HUR. 26^r/2 / V: (îrg) ~e sn / Pl: ~i, (îvr) ~uri sn / E: ml spinus] 1 Formație tare și ascuțită care crește pe tulpina, pe ramurile, pe frunzele, pe fructele etc. unor plante, cu rol de apărare Si: ghimpe¹ (1), mărăcine, țeapă, țepușă, (reg) șteap¹. 2 (Îe) A sta (sau a ședea, rar, a aștepta) (ca) pe (niște) ~i A fi foarte neliniștit Si: a sta ca pe ace. 3 (Îae) A nu mai avea răbdare Si: a sta ca pe ace. 4 (Îae) A fi grăbit (să plece). 5 (Îe) A fi (sau a sta) ca un ~ în ochii sau în inima, rar, în coasta cuiva, a fi ~ în ochiul cuiva, a-i fi (cuiva) ceva ~ în ochi A nu (mai) fi pe placul cuiva. 6 (Îae) A constitui o prezență neplăcută pentru cineva. 7 (Îae) A incomoda pe cineva. 8 (Îe) A scoate ~ul din ușă A scăpa de o mare grijă. 9 (Îe) A aduce (cuiva) ~ în coastă A aduce pe cineva care constituie o prezență neplăcută. 10 (Rar; îe) A călca (ca) pe ~i A păși încet și nesigur Si: (rar) a călca (ca) pe mărăcini. 11 (Reg; îe) A-i scoate (cuiva) ~ele (sau un ~) din picior (sau din călcâi) A scăpa (pe cineva) de un necaz. 12 (Reg; îe) A afla ~i în coleșă A căuta nod în papură. 13 (Iht; pan; cu determinări care precizează sensul) Os din sistemul osos al peștilor. 14 (Atm; reg; pan) Șira spinării. 15 (Teh; pan) Tijă metalică, de formă cilindrică sau conică, plină sau tubulară, folosită la îmbinarea a două piese metalice Si: știft. 16 (Reg; pan) Mică țeapă de lemn care a intrat sub piele. 17 (Reg; pan) Țeapă la orz. 18 (Reg; pan) Semn de hotar între terenurile agricole a două sate. 19 (Mun; pan) Crestătură făcută la ureche oilor, pentru a putea fi identificate de posesor. 20 (Pan) Parte componentă a cârligului de pescuit care împiedică ieșirea momelei sau scăparea capturii. 21 (Șîc ~ muscălesc, schin câinesc) Plantă erbacee spinoasă din familia compozitelor, cu tulpina dreaptă, cu frunze lunguiețe, dințate, având lobulii și dinții terminați cu ghimpi puternici, cu flori de culoare roșie purpurie, galbenă sau albă, dispuse în capitule Si: (reg) cătină, crăpușnic, păducherniță, pălămidă, porumbel, scai¹, scai roșu, scai voinicesc, scaiete, unghia-ursului (Carduus acanthoides). 22 (Bot; reg) Ciulin (Carduus nutans). 23 (Bot; reg) Scaiete (Carduus kerneri). 24 (Bot; reg; șîc ~ele dracului, ~ul vântului, schin otrăvitor, ~ alb, ~ de mucedă, ~ul sfintei Marii) Scai¹ (Eryngium campestre). 25 (Bot; pop; șîc ~ muscănesc, ~ mocănesc, ~ alb, ~ de holeră, ~ul holerei) Holeră (Xanthium spinosum). 26 (Bot; reg; șîc ~ albastru) Tătarnică (Echinops vitro). 27 (Bot; îvr) Crăpușnic (Cirsium palustre). 28 (Bot; reg; lpl) Scai¹ (Cirsium vulgare). 29 (Bot; Ban) Limba-boului (Agave americana). 30 (Bot; reg; șîc ~ alb) Păducel (Crategus monogyna). 31 (Bot; Trs; Mar) Măceș (Rosa canina). 32 (Bot; reg; șîc ~ scorumbar, ~ul cerbului, ~ negru) Porumbar¹ (Prunus spinosa) 33 (Bot; Mun) Plătică² (Gleditschia triacanthos). 34 (Bot; pop; îc) ~-alb, ~ul-cerbului Verigariu (Rhamnus cathartica). 35 (Bot; pop; îc) ~ul-vântului (sau -albastru, -vânăt, -de-mucedă) Scai vânăt (Eryngium planum). 36 (Bot; reg; îc) ~-măgăresc (sau schin-alb, -de-buboaie) Scai (Onopordon acanthium). 37 (Bot; reg; îc) ~-de-agreș Agriș (Ribes grossularia). 38 (Bot; reg; îc) ~ul-voinicului, ~-voinicesc Varga ciobanului (Dipsacus silvester). 39 (Bot; reg; îc) ~u-câinelui Anghinare (Cynara scolymus). 40 (Bot; reg; îc) ~ul-cerbului Turtă (Carlina acaulis). 41 (Bot; reg; îc) ~ul-șoarecelui Ghimpe (Ruscus aculeatus). 42 (Bot; reg; îc) ~ul-asinului (sau -lui-Cristos) Păliur (Paliurus spina – Cristi) 43 (Bot; reg; îc) ~ul-tălpii-ursului Talpa-ursului (Acanthus longifolius). 44 (Bot; rar; îc) ~ul-Mariei (sau -sfintei-Mării) Armurariu (Sylibum marianum). 45 (Bot; rar; îc) ~-înverșunat Crăpușnic (Cirsium bovjarti). 46 (Pop; pex) Târn¹. 47 (Trs; pex) Grapă de spini. 48 (Bot; lpl) Urzicuță (Verbena hybrida). 49 (Bot; reg) Pin² (Pinus silvestris). 50 (Bot; reg) Jneapăn (Pinus mugo). 51 (Orn; Dob) Cinteză (Fringilla coelebs).

CIULÍN, ciulini, s. m. Plantă erbacee cu tulpina și frunzele spinoase, cu flori roșii, care crește pe locuri necultivate; scaiete (Carduus nutans). – Cf. rus. čilim.

SCAIÉTE, scaieți, s. m. Nume generic dat mai multor plante erbacee cu frunzele sau capitulele ghimpoase, dintre care cea mai cunoscută are flori roșii-purpurii; ciulin (Carduus nutans). [Pr.: sca-ie-] – Scai¹ + suf. -ete.

SPIN¹, spini, s. m. I. 1. Organ în formă de țeapă care crește pe tulpina, pe ramurile, pe frunzele, pe fructele etc. unor plante; ghimpe. ◊ Expr. A sta (sau a ședea) pe (sau ca pe) spini = a fi neliniștit, nerăbdător. A fi (sau a sta) ca pe un spin în ochii (sau în inima, în coasta) cuiva = a nu fi pe placul cuiva, a constitui o prezență neplăcută pentru cineva; a incomoda pe cineva. 2. Nume dat mai multor plante erbacee sau lemnoase care au spini¹ (I 1). ♦ Spec. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina spinoasă și ramificată, cu frunze dințate și spinoase și cu flori roșii, dispuse în capitule (Carduus acanthoides). II. 1. Parte în formă de spin¹ (I 1) a cârligului de undiță, situată în vârful acestuia. 2. Știft. – Lat. spinus „prun sălbatic”.

ARMURÁR s. (BOT.; Carduus marianus) (prin Transilv.) amărea, spinul-Sfintei-Marii.

CIULÍN s. (BOT.) 1. (Carduus nutans) (reg.) ghincar, scai, scaiete, spin. 2. (Onopordon acanthium) ghimpe, scai, scaiete, (reg.) pălămidă, sita-zânelor.

SCAIÉTE s. (BOT.) 1. (Onopordon acanthium) ciulin, ghimpe, scai, (reg.) pălămidă, sita-zânelor. 2. (Echinops sphaerocephalus) rostogol, scai, (reg.) arici, căpățânoasă, măciuca-ciobanului. 3. (Centaurea calcitrapa) ghimpe, scai-ghimpos, (reg.) vădană, pasul-dropiei, scai-mărunt, scaiul-dracului, scai-voinicesc. 4. (Carduus kerneri) spin, (reg.) scai. 5. scaietele-popii (Xanthium strumarium) = (reg.) cornuți (pl.), purcelaș.

SPIN s. 1. (BOT.) ghimpe, mărăcine, țeapă, țepușă, (reg.) șteap. (Măceșul e plin de ~i; s-a înțepat într-un ~ al măceșului.) 2. v. mărăcine. 3. (BOT.; Carduus acanthoides) (reg.) cătină, crăpușnic, porumbel, scai, scaiete, unghia-ursului. 4. (BOT.; Carduus kerneri) scaiete, (reg.) scai. 5. (TEHN.) știft, cui cilindric.

CARDUUS L., CARDUUS, fam. Compositae. Gen originar din Asia,. Africa de N, Insulele Canare, Europa, peste 100 specii, erbacee, erecte, spinoase. Flori purpur sau albe, rareori galbene, toate cilindrice, subțiri, împărțite în lacinii, capitule erecte, moi, adesea solitare și rotunde (pedunculii capitulelor scurți), sepalele obișnuit transformate în spini, uneori păroase, alteori colorate, stamine pubescente. Fructe glabre, perișorii papusului în număr mare, fin-crestați, așezați în mai multe rînduri, uniți la bază într-un inel. Tulpina este rareori dreaptă. Frunze, de obicei, spinoase.

Carduus defloratus L. Specie cu flori roșii-purpur, rareori albe, bilobate, așezate în capitul oval-rotund cu diametru de 1-2,5 cm, lung-pedunculate, sepale rulate în afară, înguste, cu un spin în vîrf. Fructe cu papus argintiu. Crește sub formă de tufă de cca 85 cm înălțime, tulpină subțire, aplecată, rareori erectă. Frunze puține, pețiolat-lanceolate, nedivizate pînă la penate, cu vîrfuri spinoase, pe partea inferioară puțin pubescente, pe cea superioară verzi-nepubescente, de cele mai multe ori așezate în rozetă, la suprafața solului.