O definiție pentru CODRAT


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CODRAT gr. Kοδρᾶτος < lat. Quadratus, nume b. „pătrat”; cf. și retorul latin, transcris în l. greacă, ca mai sus. I. Grafia greacă pentru d latin a produs forma cu nd în ceaslov și unele minee. 1. Condrat (Ard; Lex) dobr. (RI X 207); – N., mold. (RI VI 87); Condrătești s.; Condrăchești, cu che < te. s. 2. Cu apoc.: a) Condre (Sur XI; C Bog; Sd XVI; Arh); b) Condrea = Condra, Alix. (Ins 323); c) Condrea (Dm; Ștef I 413; 16 A III 182); – Bucium (16 A IV 40); – Rugina (16 A III 63, 69), ca prenume; (17 A IV59); Condreni s. (cf. Cîndreni); Condrean (Ins 325); d) Condriță, mold. (Isp II2; RI I 225) și s.; Condroae f- marital (Sd XI 87); 3. Formele cu -n-, frecvente în sec. XV -XVII dispar apoi; recent apare Candrea. II. Cu o > u sau ă: 1. Condrea, Maliță, pren. zis Cudre (16 A I 6); Cudre (Dm); – Mitre, mold. zis și Cudrea, D-tru (Sd VII 239; 16 A I 6, III 84); Cudrea (Dm; Ștef); „bătrîn” din s. Cudrești (17 A IV 404), Cudrescul (Dm); „Cudre este forma rusă a lui C ă n d r ea”, etim. I. Bogdan (Ștef). 2. Cădrea (Rel). 3. Prob. Contra, T., ard. 4. Cont. cu codrean: Condrenu, Sandu (Tec I).

Intrare: CODRAT
CODRAT