2 intrări

6 definiții

Explicative DEX

bîlbă s.f. (fam.) Bîlbîială. • pl. -e. /de la bîlbîi, prin derivare regresivă.

BÎLBĂ (pl. -be) sf. Trans. (GRM.) = VÎLVĂ2.

Ortografice DOOM

+bâlbă (fam.) s. f., g.-d. art. bâlbei; pl. bâlbe

Enciclopedice

BÎLBĂ 1. – Ioan, act.; Bîlbea, loan (AO XXI 195). 2. Bîlbîie fam., act. 3. Bălbose olt., 1593 (Sd VII 49); -a, moșn. (16 B VI 72); Bălboșani s. (17 B III 1).

Argou

bâlbă, bâlbe s. f. (act.) bâlbâială, replică denaturată involuntar.

a da în bâlbă expr. a se bâlbâi; a vorbi incoerent.

Intrare: Bâlbă
Bâlbă nume propriu
nume propriu (I3)
  • Bâlbă
Intrare: bâlbă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâlbă
  • bâlba
plural
  • bâlbe
  • bâlbele
genitiv-dativ singular
  • bâlbe
  • bâlbei
plural
  • bâlbe
  • bâlbelor
vocativ singular
plural