2 intrări
6 definiții
Explicative DEX
bîlbă s.f. (fam.) Bîlbîială. • pl. -e. /de la bîlbîi, prin derivare regresivă.
BÎLBĂ (pl. -be) sf. Trans. (GRM.) = VÎLVĂ2.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Ortografice DOOM
+bâlbă (fam.) s. f., g.-d. art. bâlbei; pl. bâlbe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Enciclopedice
BÎLBĂ 1. – Ioan, act.; Bîlbea, loan (AO XXI 195). 2. Bîlbîie fam., act. 3. Bălbose olt., 1593 (Sd VII 49); -a, moșn. (16 B VI 72); Bălboșani s. (17 B III 1).
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
bâlbă, bâlbe s. f. (act.) bâlbâială, replică denaturată involuntar.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a da în bâlbă expr. a se bâlbâi; a vorbi incoerent.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: Bâlbă
Intrare: bâlbă
bâlbă substantiv feminin
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |