3 intrări

7 definiții

argós am [At: BELDIMAN, ap. HEM (1624) / E: ngr ἀργός] (Înv; d. preoți) Căruia i s-a interzis pentru un timp să oficieze slujbele divine.

ARGÓS adj. m. (Grecism; despre preoți) Căruia i s-a interzis pentru câtva timp să slujească în biserică. – Ngr. argos.

*árgos (nume de loc) s. propriu n.

argós adj. – Oprit, suspendat. Ngr. [ίερεύς] ἀργός „[preot] care nu are de lucru”, cf. bg. argosvam „a suspenda”. – Der. argosi, vb. (a pune la îndoială).

Argos n. odinioară oraș însemnat și Cap. Argolidei: azi cu 10.000 loc.

argós adj. m. (ngr. argós, aergós). Vechĭ. Suspendat din slujbă (vorbind de preuțĭ).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ARGOS, polis în Grecia antică (NE Peloponesului), întemeiat la începutul milen. 2 î. Hr.; centrul politic și și cultural al Argolidei.

Intrare: argos
substantiv masculin (M6)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular argos argosul
plural
genitiv-dativ singular argos argosului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Argos
Argos
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: Argos
Argos nume propriu
nume propriu (I3)