CĂLDĂRUȘĂ, căldărușe, s. f. 1. Diminutiv al lui căldare (I). 2. Plantă erbacee ornamentală cu tulpină simplă sau ramificată, păroasă, cu flori albastre, violete, roșii, mai rar albe (Aquilegia vulgaris). – Căldare + suf. -ușă.

CĂLDĂRUȘĂ ~e f. (diminutiv de la căldare) Plantă ornamentală cu flori albastre, violete si roșii, cultivată în parcuri și grădini. /căldare + suf. ~ușă

căldărușă s. f., art. căldărușa, g.-d. art. căldărușei; pl. căldărușe

CĂLDĂRUȘĂ s. 1. găletușă. (O ~ cu nisip.) 2. (BOT., Aquilegia vulgaris) (reg.) candeluță, toporaș, cinci-clopoței, cinci-coade, clopoței-cornuți (pl.).

AQUILEGIA L. CĂLDĂRUȘE, fam. Ranunculaceae. Gen originar din America de N, Asia și Europa, peste 30 de specii, erbacee sau semilemnoase, perene, cu tulpini ramificate de jos, 40-80 cm înălțime, cu rădăcină pivotantă. Flori mari (5 sepale, de obicei colorate, 5 petale alungite în pinteni recurbați, număr mare de stamine) hermafrodite, actinomorfe, des albastre, dispuse în panicule ramificate. Frunze trilobate, verzi-închis (PI. 8, fig. 45).

Aquilegia alpina L. Specie care înflorește vara. Flori (sepale lat-ovate, pintenul petalelor la fel de lung ca petalele, stamine numeroase, stil 5-8 mm lungime) îndreptate în jos, albastre-azur, rar albe sau roșii- pal. Frunze pețiolate, dublu-trifoliate. înaltă pînă la 35 cm.

Aquilegia caerulea James. Specie care înflorește primăvara. învelișul floral albicios, albăstrui sau roșiatic, erect, cu pinteni pînă la 5 cm lungime. Frunze verzi pe partea superioară și verzi-cenușii pe cea inferioară, trilobate sau trifoliate. Plantă înaltă pînă la 0,80 cm, cu creștere în formă de tufă.

Aquilegia chrysantha A. Gray. Specie care înflorește vara. Flori (sepale oblonge, ascuțite, îndepărtate orizontal, galbene, cu vîrf roșu, petale galbene-aurii prelungite în pinteni lungi pînă la 5 cm, drepți) dispuse în panicule. Frunze, pe partea superioară verzi-deschis, pe cea inferioară verzi-cenușii, trifoliate. Tulpină înaltă pînă la 100 cm, ramificată.

Aquilegia glandulosa Fisch. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (sepale ovate, albas- tre-luminos, petale albastre, mai scurte, prelungite într-un pinten gros, îndoit spre interior, lung pînă la 1 cm) dispuse 1-3 pe o tulpină înaltă pînă la 0,45 m. Frunze verzi pe partea superioară, verzui pe cea inferioară.

Aquilegia sibirica Lam. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (sepale ovate, albastre-violete, roz-roșii, roșii-aprins sau albe cu pinten lung de 2 cm) duble, erecte. Frunze verzi-cenușii. Plantă înaltă pînă la 0,40 m, cu multe tulpini erecte.

Aquilegia skinneri Hook. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (foliolele învelișului floral lanceolate, ascuțite, verzi, verzi-gălbui, galbene, pinteni roșii-stacojii sau roșii-purpur, lungi pînă la 5 cm) mari, simple, îndreptate în jos. Frunze, partea superioară verde, cea inferioară verde-cenușiu, cu pețioli lungi, de 2 ori trifoliate, foliole cu 3 lobi. Plantă înaltă pînă la 0,80 m, glabră.

Aquilegia transsilvanica Schur. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (albastre-liliachii sau albastre-deschis) mari, solitare, dispuse terminal. Frunze verzi-cenușii. Tulpină puțin ramificată în treimea superioară.

Aquilegia vulgaris L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori îndreptate în jos (5 sepale oblonge, ovate, 5 petale infundibuliforme, prelungite cu cîte 1 pinten cu vîrful curbat) mari, cu pedunculii scurți, roșii-purpurii, albastre-violet, rar albe. în panicule rare. Frunze, pe partea superioară slab-verzi-cenușii, pe cea inferioară mai puternic, tripenat-sectate cu foliolele trilobate. Plantă înaltă pînă la 0,80 m, tulpină puțin ramificată cu vîrfurile fin-pubescente, iar în partea inferioară glabră, cu multe flori.