2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Antoniu (Marcu) m. locțiitorul și amicul lui Cezar, formă întâiul triumvirat cu Octaviu și Lepid, Bătu pe Brut și pe Cassiu la Filipii (42 a. Cr.); apoi învins de Octaviu la Actiu, se sinucise (30 a. Cr.).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ANTONIU (MARCUS ANTONIUS) (c. 82-30 î. Hr.), general și on politic roman. Locotenent al lui Cezar, membru, alături, de Octavian și de Lepidus, al celui de-al doilea triumvirat (43 î. Hr.). Victorios la Philippi (42 î. Hr.) asupra lui Brutus și Cassius. S-a căsătorit cu Cleopatra VII, regina Egiptului. Înfrînt de Octavian în bătălia de la Actium (31 î. Hr.), s-a sinucis la Alexandria.

ANTONIU, Costache (1900-1979, n. Țigănași, jud. Iași), actor de teatru și de film român. Prof. univ. la București. Roluri de compoziție în comedie și dramă pe scena Teatrului Național din București, în piese de Caragiale, Cehov, M. Sebastian. Roluri în filme („O scrisoare pierdută”, „Darclée”, „Pădurea spînzuraților”).

ANTONIU, Ion S. (1905-1987, N. Roman), inginer român. M. coresp. al Acad. (1963), prof. univ. la București. Lucrări teoretice privind metodele de calcul al circuitelor electrice și regimul deformant.

Antoni/ada, -da, -u v. Antonie I 1 bis.

Intrare: ANTONIU
ANTONIU nume propriu
nume propriu (I3)
  • ANTONIU
Intrare: Antoniu
Antoniu nume propriu
nume propriu (I3)
  • Antoniu