Definiția cu ID-ul 937385:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚEÁPĂN, -Ă, țepeni, -e, adj. 1. Care nu se încovoaie, care nu se mlădiază; tare, vîrtos, rigid, nemișcat, neclintit, fix. Așa a intrat Cocor la învățătură. La început i-a fost greu. Îi era mîna țeapănă, îi erau ochii împăienjeniți. SADOVEANU, M. C. 71. Stătea țeapăn cu dreapta la cozorocul chipiului. REBREANU, R. II 83. ♦ Fig. Încremenit, înlemnit, inert; p. ext. lipsit de viață, mort. Cînd vei vedea că tot trupul meu are să fie rece ca gheața, amorțit și țeapăn, să bagi de seamă că o să vină un leu. ISPIRESCU, L. 147. ♦ Anchilozat. Merg țeapăn... da tu? ALECSANDRI, T. I 140. (Cu pronunțare regională) S-a întors pe jumătate țapăn de gît, țapăn în toate articulațiile. C. PETRESCU, A. 460. 2. (Despre obiecte, construcții etc.) Solid, rezistent, trainic. Tu vei face un staul țeapăn de fier, cu pari de fier și cu nuiele de fier. RETEGANUL, P. III 40. Mănăstirile... cu țepene ziduri de apărare. ODOBESCU, S. II 41. Să trece gîrla pe pod stătător, foarte țeapăn și frumos. GOLESCU, Î. 157. 3. (Despre ființe) Voinic, robust, zdravăn, puternic, viguros. Semăna, ce-i drept, cu ea, dar era mai înaltă, mai voinică, mai țeapănă. SLAVICI, O. I 348. Un bordei acoperit cu paie... o ceată de dulăi țepeni lătrînd cu învierșunare. ODOBESCU, S. III 18. 4. Strașnic, grozav (de tare, de mare, de mult). Omăt mult și ger țeapăn. PAS, L. I 128. (Cu pronunțare regională) S-aprindem și noi un foc țapăn. CAMILAR, N. II 257. Intră într-o cetate mare, tocmai cînd era tîrgul mai țapăn. SBIERA, P. 225. ◊ (Adverbial) Se repezi și George, dar Ion îl lovi a doua oară, mai țeapăn. REBREANU, I. 39. Băui o dată țeapăn. GORJAN, H. II 62.