5 definiții pentru șurubăriță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șurubăriță sf [At: SCRIBAN, D. 1291 / V: (reg) șor~ / Pl: ~țe / E: șurubar + -iță] (Reg) 1 (îf șorubăriță) Șumbelniță (1). 2 (Rar; fig) Femeie care recurge la șiretlicuri (1) Si: (reg) șurubăreasă.

șurubár (est) și -pár (vest) m. (d. șurub). Fig. Care umblă cu șurubăriĭ, cîrcĭogar. – Fem. -ăreasă, în est și -ăriță.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘURUBĂRÍȚĂ s. v. șurubelniță.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șurubăríță, șurubăríțe, s.f. (reg.) 1. (în forma: șorubăriță) șurubelniță. 2. femeie care recurge la șiretlicuri; șurubăreasă.

Intrare: șurubăriță
șurubăriță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șurubăriță
  • șurubărița
plural
  • șurubărițe
  • șurubărițele
genitiv-dativ singular
  • șurubărițe
  • șurubăriței
plural
  • șurubărițe
  • șurubărițelor
vocativ singular
plural