6 definiții pentru șurlău


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șurlău2 sn vz șirlău

șurlău1 sn [At: MAT. DIALECT. I, 97 / V: (reg) șor~ / Pl: ~la / E: mg (szekér) súrló] (Trs) Opritoare.

ȘURLẮU, șurlaie, s. n. (Regional) Pîrău adînc îngust, care coboară de-a dreptul în jos printre stînci.

ȘURLẮU, șurlaie, s. n. (Reg.) Pârău adânc și îngust care coboară printre stânci.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘURLĂU s. v. opritoare, piedică.

Intrare: șurlău
substantiv neutru (N46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șurlău
  • șurlăul
  • șurlău‑
plural
  • șurlaie
  • șurlaiele
genitiv-dativ singular
  • șurlău
  • șurlăului
plural
  • șurlaie
  • șurlaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șurlău

  • 1. Pârău adânc și îngust care coboară printre stânci.
    surse: DLRLC DLRM
  • surse: Sinonime

etimologie: