8 definiții pentru șuhărie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șuhărie sf [At: DDRF / V: (reg) suhar~, su~, șugă~ / Pl: ~ii / E: ns cf ucr шухля „friguri”] (Reg) 1 Guturai1. 2 (Pgn) Răceală.

ȘUHĂRÍE s. f. (Mold.) Guturai. De șuhărie scapi trăgînd pe nas apă rece. ȘEZ. I 252.

ȘUHĂRÍE s. f. (Reg.) Guturai. – Comp. ucr. šuhlja.

șuhărie f. Mold. guturaiu. [Cf. Mold. șuhoiu = șuvoiu; șuhărie, însemnează literal scursoare, răspunzând sinonimului cataroiu].

șuhăríe f. (cp. cu rut. šuhlĭa, frigurĭ. Cdr.). Nord. Rar. Guturaĭ (Șez. 1, 127).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘUHĂRÍE s. v. catar, coriză, guturai, răceală, rinită.

șuhărie s. v. CATAR. CORIZĂ. GUTURAI. RĂCEALĂ. RINITĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șuhăríe (-íi), s. f. – (Mold.) Răceală, catar. Rut. suhlia „febră” (Candrea).

Intrare: șuhărie
șuhărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șuhărie
  • șuhăria
plural
  • șuhării
  • șuhăriile
genitiv-dativ singular
  • șuhării
  • șuhăriei
plural
  • șuhării
  • șuhăriilor
vocativ singular
plural

șuhărie

etimologie: