6 definiții pentru șozenie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șozenie sf [At: KLEIN, D. 425 / V: (reg) șode~ / Pl: ~ii / E: șod + -enie] 1 (Reg) Vorbă amuzantă Si: (reg) șozie (1). 2 (Reg) Vorbă caraghioasă Si: (reg) șozie (2). 3 (Reg) Faptă amuzantă Si: (reg) șozie (3). 4 (Reg) Faptă caraghioasă Si: (reg) șozie (4). 5 (Îvr) Farsă (piesă) Si: (reg) șozie (5). 6 (Reg) Lucru ciudat Si: (reg) șozie (6). 7 (Mun; dep) Copil pipernicit.

șodénie f. (d. șod. Cp. cu soție). Trans. Ban. Olt. Cĭudățenie. Poznă, șotie. – Și șoz-.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘOZÉNIE s. v. bazaconie, bizarerie, bâzdâganie, ciudățenie, curiozitate, drăcie, drăcovenie, ghidușie, glumă, minunăție, năstrușnicie, năzbâtie, năzdrăvănie, nebunie, poznă, ștrengărie.

șozenie s. v. BAZACONIE. BIZARERIE. BÎZDÎGANIE. CIUDĂȚENIE. CURIOZITATE. DRĂCIE. DRĂCOVENIE. GHIDUȘIE. GLUMĂ. MINUNĂȚIE. NĂSTRUȘNICIE. NĂZBÎTIE. NĂZDRĂVĂNIE. NEBUNIE. POZNĂ. ȘTRENGĂRIE.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șozénie, șozénii, s.f. (reg.) 1. vorbă sau faptă amuzantă, caraghioasă. 2. (înv.) farsă (piesă de teatru). 3. faptă, întâmplare ciudată, bizară. 4. om sau copil pipernicit, slăbănog, debil.

Intrare: șozenie
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șozenie
  • șozenia
plural
  • șozenii
  • șozeniile
genitiv-dativ singular
  • șozenii
  • șozeniei
plural
  • șozenii
  • șozeniilor
vocativ singular
plural