7 definiții pentru șorliță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șorliță sf vz sorliță

sorliță sf [At: MARIAN, O. I. 178 / V: sur~, șor~, șur~ / Pl: ~țe / E: ns cf bg dal усорлица] (Orn; reg) Zăgan (Gypaëtus barbatus aureus).

sórliță (Trans.) și súrliță (Ban.) f., pl. e (d. surlă, pin aluz. la țipet și rudă cu bg. usorlica, un fel de șoĭm, ostro-zurlica, un fel de șoarice cu botu ascuțit, și pilo-zurlec, gărgăriță de grîne). Un fel de vultur bărbos care răpește chear meĭ și copiĭ (gypáetus barbatus), numit și ceahlăŭ, cilihoĭ și zăgan. -Și șórliță (Biblia 1819, 11, 14) și sórlă (Nț.). V. gaĭe, gripă 1 și aliet.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘORLÍȚĂ s. v. gaie, vultur bărbos, zăgan.

șorliță s. v. GAIE. VULTUR BĂRBOS. ZĂGAN.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șorlíță (-țe), s. f.1. Gaie (Milvus regalis). – 2. Vultur (Gypaetus barbatus). – Var. sorliță, șorlită. Bg. ušorlica „gaie”, cf. sb. ušara „cucuvaie”. Legătura cu rut. šulika (Candrea) sau cu surlă (Scriban) este incertă. – Der. șurligaie, s. f. (specie de șoim, Cerchneis tinnunculus); șurlicar, s. m. (gaie, Milvus regalis); șușugaie, s. f. (gaie).

Intrare: șorliță
șorliță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șorliță
  • șorlița
plural
  • șorlițe
  • șorlițele
genitiv-dativ singular
  • șorlițe
  • șorliței
plural
  • șorlițe
  • șorlițelor
vocativ singular
plural