5 definiții pentru șonțișor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șonțișor sm [At: ALECSANDRI, T. 47 / Pl: ~i / E: șonț1 + -ișor] (Îrg; prt) 1-2 (Șhp) Șonț1 (1) (tânăr).

ȘONȚIȘÓR, șonțișori, s. m. Diminutiv al lui șonț1. Îmi aduc aminte, cînd cu nemții... am plecat odată c-un biet căprar, iarna. Șonțișorul era numai în mundirașu lui cel alb și tremura, alecsandri, T. 47.

ȘONȚIȘÓR, șonțișori, s. m. (Rar) Diminutiv al lui șonț.

șonțișor m. șonț: șonțișoru era numai în mundiraș AL.

Șonțișór, -oáră s. (dim. d. Șonț). Est. Iron. Nemțișor, un bĭet Neamț.

Intrare: șonțișor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șonțișor
  • șonțișorul
  • șonțișoru‑
plural
  • șonțișori
  • șonțișorii
genitiv-dativ singular
  • șonțișor
  • șonțișorului
plural
  • șonțișori
  • șonțișorilor
vocativ singular
  • șonțișorule
plural
  • șonțișorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șonțișor

  • 1. Diminutiv al lui șonț (1.).
    surse: DLRLC DLRM attach_file un exemplu
    exemple
    • Îmi aduc aminte, cînd cu nemții... am plecat odată c-un biet căprar, iarna... Șonțișorul era numai în mundirașu lui cel alb și tremura, ALECSANDRI, T. 47.
      surse: DLRLC

etimologie: