5 definiții pentru șoavă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șoa1 sf [At: BĂCESCU, PĂS. 164 / V: (reg) șo / Pl: -ve / E: ns cf srb sova „bufniță”] 1 (Orn; reg) Uliu (Accipiter gentilis). 2 (Orn; reg) Uliu-alb (Circus macrourus). 3 (Orn; reg) Gaie (Milvus milvus). 4 (Orn; reg) Acvilă-țipătoare (Aquilla clanga). 5-9 (Orn; reg) Femela șoimului (1-5). 10 (Orn; reg) Cioară (Corvus). 11 (Reg; dep; îf șovă) Femeie certăreață. 12 (Reg; dep) Femeie grasă.

șoa2 sf [At: BARONZI, L. 120 / Pl: ~ve / E: ns cf șovăi1] 1 (Reg) Surpătură de teren produsă de ape. 2 (Reg) Adâncitură mare pe drum Si: groapă. 3 (Reg) Vale strâmtă și adâncă. 4 (Olt; fig; șîs pălărie ~) Pălărie cu borul mare (și lăsat în jos).

șoávă f., pl. e (d. șovăĭesc). Vest. Mare adîncătură pe drum, unde eștĭ silit să șovăĭeștĭ. V. hop.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șoávă1, șoáve, s.f. (reg.) 1. numele mai multor păsări răpitoare, de zi: uliu, uliu alb, gaie, acvilă țipătoare. 2. femela șoimului. 3. cioară. 4. (în forma: șovă) femeie certăreață. 5. femeie grasă.

șoávă2, șoáve, s.f. (reg.) 1. surpătură de teren produsă de ape. 2. vale strâmtă și adâncă. 3. (fig.; în sintagmă) pălărie șoavă = pălărie cu borul mare și lăsat în jos.

Intrare: șoavă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șoa
  • șoava
plural
  • șoave
  • șoavele
genitiv-dativ singular
  • șoave
  • șoavei
plural
  • șoave
  • șoavelor
vocativ singular
plural