Definiția cu ID-ul 922626:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVÎRTEJÍRE, învîrtejiri, s. f. Acțiunea de a (se) învîrteji. 1. Mișcare în vîrtej, învîrtire în cerc; învîrtitură, rotație; p. ext. agitație. Învîrtejirea nervoasă, tensiunea neomenească de atîtea ore scădea într-o sfîrșeală trecătoare. CAMIL PETRESCU, P. V. 22. 2. (Învechit) Întoarcere din drum, înapoiere grabnică. Mîne să-mi faci carte către Barbu și poruncă de invîrtejire Neagului. ODOBESCU, S. A. 98.