5 definiții pentru întunericime
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
întunericime sf [At: CONACHI, P. 104 / V: (înv) ~rec~ / Pl: ~mi / E: întuneric + -ime] 1-3 Întunecime (1, 3-4).
ÎNTUNERICÍME, întunericimi, s. f. (Înv.) Întunecime. – Din întuneric + suf. -ime.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
întunericíme f. Rar. Întunecime. – Vechĭ și -erecime.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
ÎNTUNERICÍME s. v. beznă, eclipsă, întunecare, întunecime, întuneric, negură, obscuritate.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
întunericime s. v. BEZNĂ. ECLIPSĂ. ÎNTUNECARE. ÎNTUNECIME. ÎNTUNERIC. NEGURĂ. OBSCURITATE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: întunericime
întunericime substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)