4 definiții pentru întrevorbitor
Explicative DEX
întrevorbitor sm [At: TR. DEMETRESCU, ap. TDRG / Pl: ~ri / E: întrevorbi + -(i)tor] (Îvr) Interlocutor.
* ÎNTREVORBITOR sm. Persoană cu care se stă de vorbă [întrevorbi, după fr. interlocuteur].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
*întrevorbitór, -oáre adj. Interlocutor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
întrevorbitor s.m. (înv.) persoană cu care stai de vorbă; interlocutor.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: întrevorbitor
întrevorbitor substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)