5 definiții pentru înfârtăți

Explicative DEX

înfârtăți vr [At: MOXA, 368/2 / V: (îvp) ~făr~ / Pzi: esc / E: în- + fârtat] (Îvp) 1 A se face cu cineva frate de cruce. 2 A se întovărăși cu cineva. 3 (Rar) A se însura.

înfărtăți v vz înfârtăți

fărtat m. tovarăș intim, frate de cruce: la lucru acum, fărtate! AL. [Lit. înfrățit: vechiu-rom. a se înfârtăți, a se face frați de cruce].

înfîrtățésc v. tr. (d. fîrtat). Înfrățesc, împrietenesc. V. refl. Mă prind fîrtat. V. însurățesc.

Regionalisme / arhaisme

înfărtăți, înfărtățesc, vb. IV refl. (reg., înv.) a se face frate de cruce cu cineva, a se face fârtat cu cineva.

Intrare: înfârtăți
înfârtăți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înfărtăți
  • ‑nfărtăți
  • înfărtățire
  • ‑nfărtățire
  • înfărtățit
  • ‑nfărtățit
  • înfărtățitu‑
  • ‑nfărtățitu‑
  • înfărtățind
  • ‑nfărtățind
  • înfărtățindu‑
  • ‑nfărtățindu‑
singular plural
  • înfărtățește
  • ‑nfărtățește
  • înfărtățiți
  • ‑nfărtățiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înfărtățesc
  • ‑nfărtățesc
(să)
  • înfărtățesc
  • ‑nfărtățesc
  • înfărtățeam
  • ‑nfărtățeam
  • înfărtății
  • ‑nfărtății
  • înfărtățisem
  • ‑nfărtățisem
a II-a (tu)
  • înfărtățești
  • ‑nfărtățești
(să)
  • înfărtățești
  • ‑nfărtățești
  • înfărtățeai
  • ‑nfărtățeai
  • înfărtățiși
  • ‑nfărtățiși
  • înfărtățiseși
  • ‑nfărtățiseși
a III-a (el, ea)
  • înfărtățește
  • ‑nfărtățește
(să)
  • înfărtățească
  • ‑nfărtățească
  • înfărtățea
  • ‑nfărtățea
  • înfărtăți
  • ‑nfărtăți
  • înfărtățise
  • ‑nfărtățise
plural I (noi)
  • înfărtățim
  • ‑nfărtățim
(să)
  • înfărtățim
  • ‑nfărtățim
  • înfărtățeam
  • ‑nfărtățeam
  • înfărtățirăm
  • ‑nfărtățirăm
  • înfărtățiserăm
  • ‑nfărtățiserăm
  • înfărtățisem
  • ‑nfărtățisem
a II-a (voi)
  • înfărtățiți
  • ‑nfărtățiți
(să)
  • înfărtățiți
  • ‑nfărtățiți
  • înfărtățeați
  • ‑nfărtățeați
  • înfărtățirăți
  • ‑nfărtățirăți
  • înfărtățiserăți
  • ‑nfărtățiserăți
  • înfărtățiseți
  • ‑nfărtățiseți
a III-a (ei, ele)
  • înfărtățesc
  • ‑nfărtățesc
(să)
  • înfărtățească
  • ‑nfărtățească
  • înfărtățeau
  • ‑nfărtățeau
  • înfărtăți
  • ‑nfărtăți
  • înfărtățiseră
  • ‑nfărtățiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)