6 definiții pentru îndoință


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îndoință sf [At: CANTEMIR, HR. 49 / P: ~do~in~ / Pl: ~țe / E: îndoi + -ință] (Înv) 1 Îndoitură. 2 Îndoială (2). 3 Neîncredere. 4 Nedumerire. 5 Bănuială. 6 Ezitare.

ÎNDOÍNȚĂ, îndoințe, s. f. (Rar) Îndoială. – Din îndoi + suf. -(i)nță.

îndoínță f., pl. e. Rar. Îndoĭală.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNDOÍNȚĂ s. v. dubiu, incertitudine, îndoială, neîncredere, nesiguranță, rezervă, scepticism, șovăială, șovăire.

îndoință s. v. DUBIU. INCERTITUDINE. ÎNDOIALĂ. NEÎNCREDERE. NESIGURANȚĂ. REZERVĂ. SCEPTICISM. ȘOVĂIALĂ. ȘOVĂIRE.

Intrare: îndoință
îndoință substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îndoință
  • ‑ndoință
  • îndoința
  • ‑ndoința
plural
  • îndoințe
  • ‑ndoințe
  • îndoințele
  • ‑ndoințele
genitiv-dativ singular
  • îndoințe
  • ‑ndoințe
  • îndoinței
  • ‑ndoinței
plural
  • îndoințe
  • ‑ndoințe
  • îndoințelor
  • ‑ndoințelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)