3 definiții pentru încoifat
Explicative DEX
încoifat, ~ă smf, a [At: ALEXANDRIA, 67 / Pl: ~ați, ~e / E: încoifa] (Înv) 1-2 (Persoană) care poartă coif.
ÎNCOIFAT, -Ă, încoifați, -te, adj. (Rar) Care poartă coif. Pe calu-i alb călare Tînăr mîndru și-ncoifat. COȘBUC, P. II 65. Ostașii înzeoați și încoifați. BĂLCESCU, O. I 122.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNCOIFAT, -Ă, încoifați, -te, adj. (Rar) Care poartă coif. – Din în- + coif.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: încoifat
încoifat adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
încoifat, încoifatăadjectiv
- 1. Care poartă coif. DLRLC DLRM
- Pe calu-i alb călare Tînăr mîndru și-ncoifat. COȘBUC, P. II 65. DLRLC
- Ostașii înzeoați și încoifați. BĂLCESCU, O. I 122. DLRLC
-
etimologie:
- în- + coif. DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.